Povești din spatele descoperirilor arheologice
Poveștile care însoțesc descoperirile arheologice continuă să ne fascineze. Obiectele descoperite în urma săpăturilor poartă o semnificație profundă pentru civilizațiile antice, fie că vorbim despre vase, bijuterii sau articole de uz casnic. Arheologii scot la iveală nu doar schelete umane din morminte, ci și diverse obiecte cu care aceștia au fost îngropați. Din păcate, multe dintre aceste descoperiri includ rămășițele copiilor, având în vedere rata ridicată a mortalității din acele vremuri, cauzată de condițiile de viață precare.
Descoperirea unui costumaș de fetiță
Recent, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, arheologul dr. Ana Hamat a prezentat un costumaș de fetiță descoperit în mormântul unei copii din Callatis, actualul municipiu Mangalia. Fetița, care avea aproximativ cinci ani, a fost îngropată îmbrăcată într-un costumaș ce avea atașate diverse aplici.
„Astăzi discutăm despre obiecte care pot fi considerate accesibile sau, dimpotrivă, prea costisitoare pentru noi. Acest costumaș de fetiță face parte din colecția muzeului și a fost descoperit nu la Tomis, ci la Callatis, care a fost cel mai mare oraș grecesc de pe litoralul Mării Negre, având o necropolă de o importanță comparabilă cu cea a Tomisului“, a declarat dr. Ana Hamat.
Detalii despre costumaș
La muzeu, vizitatorii pot admira rămășițele acestui costumaș, care nu se limitează doar la haine, ci include și aplicile cusute pe rochița fetiței. De asemenea, au fost păstrate câteva bijuterii, printre care un colier din mărgele, o cunună mică și o brățară. Interesant este că, deși aplicile par a fi din aur, acestea sunt de fapt din ceramică, acoperită cu un strat de aur, o metodă folosită și în zilele noastre pentru a crea impresia de bogăție.
„Această fetiță, îngropată la Callatis, a fost lăsată de către părinții ei în locul de odihnă, probabil îmbrăcată cu un costumaș elegant, ornamentele aurite conferindu-i un aspect deosebit de prețios. Aplicile sunt lucrate cu o finețe remarcabilă, reprezentând diverse forme, inclusiv cupido și conuri“, a adăugat dr. Hamat.
Păstrarea patrimoniului
Costumașul aflat în patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este unul dintre puținele astfel de obiecte care s-au păstrat. „Foarte puține piese din acest costum sunt deteriorate, iar majoritatea elementelor sunt intacte, astfel că vizitatorii vor putea vedea un costumaș aproape complet, cu peste 90% din piese conservate“, a explicat arheologul.
Referitor la figurile de pe costum, dr. Hamat a menționat că printre ele se regăsesc și menadele, dansatoarele care însoțeau zeul Dionysos, simbolizând o stare de euforie și exuberanță, dar și reprezentări ale îngerilor, cum ar fi Eros, zeul iubirii.
Divinități și Simboluri în Credințele Antice
În tradițiile religioase și mitologice, divinitățile care se ocupau cu conducerea sufletelor spre lumea de dincolo au avut un rol esențial. Aceste figuri sacre erau adesea însoțite de simboluri puternice, precum grifonii și păsările, care reprezentau puterea și protecția.
Grifonii, creaturi mitologice cu trăsături de leu și vultur, erau considerați gardieni ai lumii spirituale, având capacitatea de a străbate cerul și pământul. Aceste ființe erau venerate pentru abilitatea lor de a oferi siguranță și călăuzire sufletelor în călătoria lor spre eternitate.
Păsările, în general, au fost asociate cu divinitatea și transcendenta, simbolizând libertatea și legătura cu cerul. În multe culturi, ele erau văzute ca mesageri, aducând vești de la zei și având rolul de a ghida sufletele în lumea de dincolo.
Astfel, credințele antice reflectă o complexitate spirituală profundă, unde divinitățile, grifonii și păsările joacă roluri esențiale în înțelegerea universului și a locului omului în acesta.
