Divorțul: Drepturile celor două părți după încheierea căsătoriei.

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 182

Sursa foto:

0:00

Divorțul: Procesul Legal de Desfacere a Căsătoriei

Divorțul reprezintă procedura legală prin care o căsătorie se încheie oficial. Acest proces permite celor două persoane unite în căsătorie să își finalizeze relația în fața legii. De cele mai multe ori, divorțul aduce în discuție aspecte precum custodia copiilor, împărțirea bunurilor, pensia alimentară și alte probleme ce pot apărea după desfășurarea căsătoriei.

Motivele de Divorț conform Codului Civil

Motivele pentru care se poate solicita divorțul sunt stipulate în articolul 373 din Codul Civil. Conform acestuia, divorțul poate fi realizat:

  • prin acordul ambilor soți, la cererea unuia dintre ei, acceptată de celălalt;
  • când raporturile dintre soți sunt grav afectate din motive temeinice, iar continuarea căsătoriei devine imposibilă;
  • la cererea unuia dintre soți, după o separare în fapt de minimum doi ani;
  • la cererea soțului a cărui stare de sănătate nu permite continuarea căsătoriei.

Modalitățile de Desfacere a Căsătoriei

Divorțul poate fi realizat pe cale amiabilă, în fața unui notar sau a unui ofițer de stare civilă. Totuși, există situații în care soții nu ajung la un consens asupra anumitor aspecte, sau unul dintre ei nu se prezintă, caz în care divorțul se va desfășura în instanță. Dacă sunteți în proces de divorț, este esențial să consultați un avocat specializat pentru a vă apăra drepturile și interesele.

Procedura de Divorț

Procedura de divorț variază în funcție de modalitatea de desfășurare, fie că este vorba de ofițerul de stare civilă, notar sau instanța de judecată.

În cazul divorțului la ofițerul de stare civilă sau notar, ambii soți depun împreună cererea de divorț. Dacă unul dintre soți nu poate fi prezent, acesta poate fi reprezentat de un mandatar cu procură autentică.

Cererea de divorț se depune la notarul public din zona unde a avut loc căsătoria sau unde se află ultimul domiciliu comun al soților. De asemenea, poate fi depusă la ofițerul de stare civilă din cadrul primăriei care deține actul de căsătorie sau din localitatea unde soții au locuit împreună ultima dată.

Documentele Necesare pentru Divorț

Pentru desfășurarea procedurii de divorț la notar sau ofițerul de stare civilă, sunt necesare următoarele acte:

  • Certificatele de naștere ale soților și, dacă este cazul, ale copiilor minori;
  • Actele de identitate ale soților;
  • Certificatul de căsătorie, în original.

În cazul în care divorțul se realizează la notar, documentele trebuie însoțite de o declarație a soților în care se menționează, dacă este cazul, existența unui copil minor, numele de familie pe care fiecare soț îl va purta după divorț, modalitatea de exercitare a drepturilor părintești, locuința copilului după divorț, precum și modul în care minorul va menține legătura cu părintele care nu locuiește cu el.

Desfacerea căsătoriei poate fi efectuată pe cale administrativă, adică în fața ofițerului de stare civilă, dacă ambii soți sunt de acord cu divorțul și nu au copii minori născuți din căsătorie sau adoptați. Declarația părinților trebuie să conțină acordul soților în legătură cu divorțul, confirmarea că nu au copii minori și că nu se află sub interdicție.

Procedura de divorț în România

În momentul în care se depune cererea de divorț, ofițerul de stare civilă sau notarul va acorda soților o perioadă de 30 de zile pentru a reflecta asupra deciziei. La finalul acestui termen, soții trebuie să se prezinte din nou în fața ofițerului de stare civilă sau notarului pentru a finaliza procesul de desfacere a căsătoriei.

În cazul în care soții nu ajung la un acord comun, divorțul va fi soluționat în instanță, conform normelor legale stabilite. Reglementările specifice pot fi găsite în Codul de Procedură Civilă, în articolele 915 – 928.

Depunerea cererii de divorț

Pentru a iniția procedura de divorț, soții trebuie să depună o cerere la instanța competentă. Aceasta poate fi realizată exclusiv de către soți.

Instanța competentă

Instanța care se ocupă de cererea de divorț va fi, în funcție de circumstanțe, judecătoria:

  • în circumscripția căreia se află ultima locuință comună a soților;
  • în circumscripția locuinței pârâtului, dacă nu au avut o locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în jurisdicția ultimei locuințe comune;
  • în circumscripția locuinței reclamantului, dacă pârâtul nu are locuință în țară;
  • orice judecătorie din România, conform art. 915 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă, care stipulează că, în lipsa unei înțelegeri între părți, cererea va fi de competența Judecătoriei Sectorului 5 din București.

Actele necesare pentru cererea de divorț

Pentru a depune cererea de desfacere a căsătoriei, sunt necesare următoarele documente:

  • Actele necesare pentru cererea de chemare în judecată;
  • Înțelegerea soților, obținută prin mediere, dacă este cazul.

Conform articolului 916 din Codul de Procedură Civilă, pentru cererea de chemare în judecată sunt necesare următoarele documente:

  • Copie după actul de identitate al reclamantului;
  • Certificatul de căsătorie, în original;
  • Copie după certificatul de naștere al copilului, dacă este cazul;
  • Înțelegerea soților din mediere privind desfacerea căsătoriei și aspectele accesorii, dacă este cazul.

Deciziile instanței în cazul divorțului

Instanța de divorț poate lua decizii și în privința altor cereri formulate de soți, cum ar fi:

  • exercitarea autorității părintești și contribuția părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor;
  • numele soților după divorț;
  • locuința familiei;
  • despăgubirile pentru prejudiciile materiale sau morale cauzate de desfacerea căsătoriei;
  • obligațiile de întreținere sau prestațiile compensatorii între foști soți;
  • încetarea regimului matrimonial și, dacă este cazul, lichidarea comunității de bunuri.

În plus, dacă soții au copii minori, instanța va lua decizii cu privire la exercitarea autorității părintești și locuința acestora după divorț, precum și la contribuția financiară a părinților pentru creșterea și educarea copiilor, chiar dacă aceste aspecte nu sunt solicitate explicit în cererea de divorț.

De asemenea, instanța va decide din oficiu asupra numelui pe care soții îl vor purta după divorț, conform legislației în vigoare.

De regulă, este necesar ca părțile implicate în procesul de divorț să fie prezente personal în fața instanței.

Aspecte legale ale divorțului și drepturile soților

În procesul de divorț, părțile implicate au obligația de a se prezenta personal în fața instanței, conform articolului 921 alineatul (1) din Codul de Procedură Civilă. Totuși, există excepții în care soții pot fi reprezentați de un avocat sau un mandatar. Aceste excepții includ situații precum executarea unei pedepse privative de libertate, incapacitatea fizică din cauza unei boli grave, tutela specială, reședința în străinătate sau alte circumstanțe care împiedică prezența personală.

Astfel, în cazul divorțului, soții pot fi reprezentați de un avocat sau de un tutore, dacă se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la instanță. Hotărârea de divorț nu necesită motivare, dacă ambele părți solicită acest lucru, iar apelul împotriva deciziei poate fi depus în termen de 30 de zile de la comunicare. Procesul de divorț poate fi încheiat înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești în următoarele situații:

  • Absența reclamantului, care duce la respingerea cererii ca fiind nesusținută.
  • Renunțarea la judecată, care poate fi făcută de reclamant în orice moment, chiar și în cazul în care pârâtul se opune.
  • Împăcarea soților.
  • Decesul unuia dintre soți, caz în care instanța va dispune încetarea căsătoriei și închiderea dosarului printr-o hotărâre definitivă.

Drepturile soțului divorțat

Divorțul modifică semnificativ drepturile și responsabilitățile fiecărui soț, acestea variind în funcție de regimul matrimonial. Drepturile soției sau soțului divorțat includ următoarele aspecte:

  • Numele de familie: Soții pot decide să păstreze numele de familie dobândit în timpul căsătoriei sau, în absența unei înțelegeri, fiecare își va păstra numele anterior căsătoriei.
  • Dreptul la despăgubiri: Soțul nevinovat poate solicita despăgubiri de la soțul vinovat pentru prejudiciile cauzate de desfacerea căsătoriei.
  • Obligația de întreținere: Soțul divorțat poate avea dreptul la întreținere în cazul în care se află într-o situație de incapacitate de muncă.
  • Custodia copiilor: Custodia poate fi comună sau unică, în funcție de circumstanțele specifice ale fiecărei situații.
  • Pensia alimentară pentru copii: Se va stabili o pensie alimentară pentru copiii rezultati din căsătorie.
  • Partajul bunurilor comune: Soții au drepturi egale în privința bunurilor acumulate pe parcursul căsătoriei, iar împărțirea se va face echitabil, având în vedere necesitățile fiecăruia și ale copiilor.
  • Moștenirea: Fostul soț nu mai are statut de moștenitor legal, decât în cazul în care un testament dispune altfel.

Conform articolului 384 din Codul Civil, dacă divorțul a fost solicitat din culpa exclusivă a unuia dintre soți, acesta își pierde anumite drepturi. Aceste drepturi nu sunt afectate în situația unui divorț prin acordul soților sau în cazul culpei comune.

Distribuie acest articol