Reguli privind moștenirea în cazul decesului
Conform legislației în vigoare, în cazul în care o persoană decedează și are un singur descendent (un copil) căsătorit, acel descendent va moșteni întreaga avere a părintelui său. Bunurile obținute prin moștenire de către oricare dintre soți sunt considerate bunuri proprii, ceea ce înseamnă că soția nu are drepturi asupra moștenirii primite de soț de la părinții săi.
Moștenitorii legali
Conform Codului civil, moștenitorii legali ai unei persoane decedate sunt următorii:
- Descendenții (copiii, nepoții, strănepoții etc.), fără limită în grad;
- Ascendenții privilegiați (mama și tata defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții lor până la gradul al IV-lea inclusiv);
- Ascendenții ordinari (bunicii, străbunicii etc.), fără limită în grad;
- Colateralii ordinari (unchii, mătușile, verii primari și mari);
- Soțul supraviețuitor al persoanei decedate.
Moștenirea după decesul descendentului
Dacă descendentul care a moștenit bunurile de la părintele său decedează, soțul său supraviețuitor va moșteni bunurile, în cazul în care acesta era căsătorit la momentul decesului. Astfel, soțul supraviețuitor are dreptul să moștenească întreaga avere a defunctului, inclusiv bunurile obținute prin moștenire de la părinți.
Proprietatea bunurilor comune și proprii
În acest context, soțul supraviețuitor va moșteni atât bunurile deținute în proprietate comună cu defunctul, cât și bunurile care erau considerate bunuri proprii ale acestuia din urmă. Acestea includ bunurile moștenite, dar și cele primite prin donație sau testament, precum și bunurile dobândite înainte de căsătorie.
Concluzie
În concluzie, în urma decesului unei persoane, soția acestuia poate ajunge să moștenească bunurile care au aparținut părinților soțului, deoarece are calitatea de moștenitor legal al acestuia. În conformitate cu legea, soția are dreptul de a primi bunurile soțului decedat, indiferent de modalitatea prin care acestea au fost dobândite, inclusiv dacă au fost obținute prin moștenire de la părinți.
Exonerarea activității jurnalistice de la prevederile GDPR
Conform articolului 7, activitatea jurnalistică beneficiază de o exonerare parțială de la anumite reglementări stipulate în Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), cu condiția menținerii unui echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor personale. Această exonerare subliniază importanța rolului jurnaliștilor în informarea publicului, oferindu-le posibilitatea de a desfășura o activitate esențială în societate.
Informații de interes public
Informațiile prezentate în acest articol sunt de interes public și sunt preluate din surse deschise. Este esențial ca cetățenii să fie bine informați cu privire la drepturile și responsabilitățile care îi vizează, mai ales în contextul protecției datelor personale și al activității jurnalistice.
Drepturile tale: Abuzul în serviciu
Abuzul în serviciu reprezintă o problemă semnificativă în relația cetățeanului cu funcționarul public. Este important să înțelegem intențiile și consecințele acțiunilor acestora, pentru a putea reacționa corespunzător în fața unor abuzuri.
Drepturile tale: Pensia de invaliditate
Pensia de invaliditate este un subiect de interes pentru mulți cetățeni. Este esențial să cunoaștem cine are dreptul la această pensie și cum influențează vechimea în muncă în procesul de obținere a acesteia. Informațiile corecte și clare sunt vitale pentru a asigura accesul la drepturile cuvenite.
