Deciziile CCR și ÎCCJ în contextul alegerilor prezidențiale
Curtea Constituțională a României (CCR) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au fost recent în centrul atenției publice datorită anulării primului tur al alegerilor prezidențiale de către CCR. Liderul AUR, George Simion, a contestat această hotărâre la ÎCCJ, iar Călin Georgescu, candidat la prezidențiale, a anunțat că va urma aceeași cale. Totuși, este important de menționat că deciziile CCR nu pot fi contestate în instanță: „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”, conform declarațiilor CCR.
Structura și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție
Conform articolului 20 din Legea nr. 304/2022, care reglementează organizarea judiciară, România dispune de o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, având sediul în capitală. Această instanță are rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, în conformitate cu competența sa.
Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai ÎCCJ sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), exclusiv din rândul judecătorilor care au activat în cadrul Curții Supreme pentru cel puțin doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani, exceptând cazurile în care sancțiunea a fost radiată. Judecătorii care doresc să ajungă la ÎCCJ trebuie să promoveze un examen specific.
Organizarea instanțelor și conducerea ÎCCJ
Înalta Curte este structurată pe mai multe secții: Secția I civilă, Secția a II-a civilă, Secția penală, Secția de contencios administrativ și fiscal, precum și Secțiile Unite. De asemenea, funcționează Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și Completurile de 5 judecători. ÎCCJ se poate reuni în Secții Unite pentru a soluționa cereri de modificare a jurisprudenței și pentru a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor, înainte de promulgare.
Componența conducerii ÎCCJ
Structura de conducere a ÎCCJ este următoarea:
- Corina-Alina Corbu – președinte
- Rodica Cosma – vicepreședinte
- Mariana Constantinescu – vicepreședinte
- Elena Carmen Popoiag – președinte Secția I Civilă
- Marian Budă – președinte Secția a II-a Civilă
- Elena Diana Tămagă – președinte Secția de Contencios Administrativ și Fiscal
- Eleni Cristina Marcu – președinte Secția Penală
Colegiul de conducere este format din aceleași persoane, cu mențiunea că sunt incluși și judecători din fiecare secție. Printre aceștia se numără Lavinia Curelea, Marioara Isailă, Adriana Ispas, și Ionel Barbă.
Implicarea CCR în deciziile legate de alegeri
Referitor la deciziile emise de CCR, acestea nu pot fi contestate. De exemplu, avizul pentru suspendarea din funcție a Președintelui României reprezintă un act consultativ. Hotărârile CCR sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, care trebuie să le respecte. Jurisprudența Curții subliniază că puterea de lucru judecat se aplică în mod special în astfel de cazuri.
