Dosar DNA privind afacerile din Portul Constanța
Cel mai recent dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) referitor la activitățile ilegale din Portul Constanța prezintă similitudini cu un caz mai vechi din 2012. Atunci, 38 de indivizi, inclusiv Laurențiu Mironescu, fost secretar de stat, și Mircea Băniță, senator în acea perioadă, au fost anchetați. În final, toți inculpații din acel dosar au fost achitați de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Deși ambele cazuri implică o „mafie în Port”, situațiile sunt distincte. DNA investighează acum modul în care erau intermediate mitele între oameni de afaceri și funcționari publici, sub supravegherea unui investigator sub acoperire, în timp ce vechiul dosar se concentra pe operațiunile de import, unele legale și altele ilegale, în care anchetatorii susțineau că se percepea o taxă.
Dosarul din 2012 a fost trimis în instanță și soluționat definitiv în 2019, cu achitarea tuturor inculpaților care au fost implicați timp de mai mulți ani în proces. În total, în 2012, au fost deferiți justiției 38 de inculpați, printre care Eugen Bogatu, director al Direcției Domenii Portuare, Laurențiu Mironescu, secretar general al Ministerului Afacerilor Interne, și alți oficiali vamali și de poliție.
Conform DNA, activitățile de import-export gestionate de Direcția Regională Vamală Constanța se realizau prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea mărfurilor, fie că acestea erau introduse legal sau ilegal. În perioada mai 2010 — martie 2011, la nivelul instituțiilor vamale din Constanța s-a format un grup infracțional organizat care controla activitățile de import-export, utilizând Birourile Vamale din cadrul Direcției Regionale de Accize și Operațiuni Vamale.
Crearea unei rețele de taxare ilegală a containerelor cu mărfuri a facilitat introducerea în țară a produselor contrafăcute, interzise la import sau fără documentele necesare. De asemenea, s-au falsificat sistematic documentele de achiziție externă, iar mărfurile erau subevaluate, provenind din societăți comerciale ce necesitau taxe anti-dumping, fără ca acestea să fie percepute. Rețeaua avea un mecanism bine definit pentru colectarea și redistribuirea banilor.
Infracțiuni în domeniul vamal
Procurorii susțin că sumele de bani solicitate pentru deblocarea mărfurilor din vamă, introduse legal în România, erau între 250 și 13.000 de dolari americani pentru fiecare transport, fiind cerute zilnic.
Cazul senatorului Mircea Banias
Pe 22 octombrie 2010, senatorul Mircea Banias ar fi solicitat și primit de la Eugen Bogatu, director al Direcției Domenii Portuare, mai multe produse confiscate, pretinzând că are influență asupra unor funcționari publici. Scopul acestuia era de a-i determina să acționeze în favoarea intereselor grupului infracțional.
Bunurile respective ar fi fost livrate lui Mircea Banias prin intermediul lui Dragoș-Iulian Tudoran, comisionar vamal, și Horia-Dan Tudoran, fratele acestuia, care era responsabil de confiscările vamale.
Solicitarea de fonduri în cadrul organizației politice
Pe 3 iunie 2010, Laurențiu Mironescu, președintele Organizației Municipale Constanța a PD, i-ar fi cerut lui Aurelian Cătălin Pilcă suma de 8.000 de lei pentru a câștiga alegerile interne ale organizației. Pilcă a promis că îi va oferi banii, iar în ziua alegerilor, Mironescu a fost ales prim-vicepreședinte.
În schimbul banilor, Mironescu a promis că va folosi influența politică pe care o pretindea că o are asupra ministrului Transporturilor pentru a-l numi pe Pilcă director în cadrul Companiei Naționale Administrarea Porturilor Maritime Constanța SA. Ulterior, Pilcă ar fi trebuit să cedeze funcția unei persoane alese de el și de alți membri ai grupului infracțional. Cu toate acestea, Pilcă nu a obținut funcția promisă, conform informațiilor dintr-un comunicat al DNA din urmă cu aproximativ 13 ani.
Actualitatea cazului
În prezent, Aurelian Cătălin Pilcă și Eugen Bogatu sunt implicați în ambele dosare, fiind acuzați de comiterea de infracțiuni. Deși în primul dosar au fost achitați, soarta lor în noul dosar, denumit tot „Portul”, rămâne incertă. Momentan, atât ei, cât și ceilalți suspecți au scăpat de arestul preventiv din cauza unui viciu de procedură, deoarece mandatele de percheziție au fost emise de o instanță fără competența necesară.
