Hotărârea Curții Constituționale nr. 7/2025
Pe 14 martie 2025, Curtea Constituțională a României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 7/2025, prin care a respins contestațiile împotriva neînregistrării candidaturii independente a lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din același an. Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi în cadrul ședinței din 11 martie 2025, iar în spațiul public a fost exprimată o așteptare justificată pentru clarificări referitoare la conținutul acesteia.
Curtea a subliniat că, în ultima vreme, s-a observat o campanie sistematică de discreditare a argumentelor juridice care stau la baza deciziilor sale. Activitatea Curții Constituționale este supusă atât aprecierilor, cât și criticilor din societate, iar acest lucru este normal într-un sistem democratic. Justiția constituțională, având rol preventiv, poate genera critici din partea celor care se simt afectați de soluțiile adoptate. Aceste reacții sunt dovada pluralismului politic și al opiniilor în România.
De asemenea, Curtea a reafirmat că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și NATO, România dispune de o ordine constituțională ce trebuie respectată, care reflectă suveranitatea și identitatea națională. În acest context, Curtea Constituțională, ca instanță de contencios constituțional, trebuie să rămână liberă de orice formă de presiune, având obligația de a susține supremația Constituției.
Explicațiile președintelui CCR, Marian Enache
Marian Enache, președintele CCR, a menționat că dezbaterea publică trebuie să respecte principiul pluralismului politic, fără a conduce la confuzii care pot afecta credibilitatea instituțiilor statului. Hotărârea nr. 7/2025 a analizat cinci critici principale formulate în contestațiile depuse:
-
Privind legalitatea procedurilor BEC, Curtea a stabilit că aspectele tehnice invocate nu contestă validitatea formală a deciziei acestuia și nu au relevanță în raport cu competența Curții Constituționale.
-
Referitor la competența Biroului Electoral Central de a evalua condițiile de eligibilitate, Curtea a clarificat că…
Aceste clarificări sunt esențiale pentru înțelegerea deciziilor luate și pentru menținerea unui climat de încredere în instituțiile statului.
Deciziile Curții Constituționale și Rolul Biroului Electoral Central
Curtea Constituțională a României a confirmat, prin Hotărârea nr.32/2024, competența exclusivă a Biroului Electoral Central în gestionarea procesului electoral aflat în desfășurare, inclusiv anularea alegerilor prezidențiale. Această hotărâre stipulează că reluarea alegerilor va necesita formarea unor noi birouri electorale, reînscrierea candidaților care urmează să fie evaluată de noul Birou Electoral Central și desfășurarea unei campanii electorale corecte și transparente, bazate pe principiile constituționale.
Deciziile Curții Constituționale devin obligatorii și generale odată ce sunt publicate în Monitorul Oficial al României. Acest principiu nu reprezintă o formă de autoritarism, ci asigură protecția ordinii constituționale împotriva abuzurilor, atât interne cât și externe, prin garantarea supremației Constituției. Conform Hotărârii nr.32/2024, Biroul Electoral Central are nu doar dreptul, ci și datoria de a verifica condițiile de eligibilitate ale candidaților, conform celor stabilite în Hotărârea nr.2/2024.
Argumentele Biroului Electoral Central
În conformitate cu Legea nr.370/2004 și Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024, Biroul Electoral Central a realizat o evaluare a respectării condițiilor de eligibilitate de către candidați. În cadrul acestei evaluări, s-a constatat că încălcarea legislației electorale, cum ar fi derularea necorespunzătoare a campaniei electorale online și aspectele legate de finanțare, a dus la distorsionarea semnificativă a rezultatelor alegerilor din 1 decembrie 2024, fapt ce a condus la anularea acestora. Astfel, această conduită a fost considerată contrară Constituției, care stipulează, la articolul 1, alineatul 5, că respectarea Constituției și a legilor este obligatorie în România.
Raportul dintre Hotărârea Curții Constituționale și Decizia BEC
Este important să se clarifice relația dintre Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 și Decizia Biroului Electoral Central nr.18D din 9 martie 2025. Justiția constituțională se ocupă de procesul electoral în ansamblul său, în timp ce evaluarea și înregistrarea candidaturilor se concentrează pe respectarea condițiilor de eligibilitate de către persoanele care depun candidaturi. Biroul Electoral Central a evidențiat neregularitățile legale care au dus la anularea alegerilor și a constatat, în mod logic, încălcarea condiției de respectare a Constituției. Astfel, încălcarea legilor este o încălcare a Constituției, afectând validitatea întregii ordini juridice.
Impactul excluderii unui candidat din procesul electoral
Curtea Constituțională a clarificat că respingerea înregistrării unei candidaturi din cauza încălcării principiilor și valorilor constituționale nu duce la o sancțiune perpetuă în ceea ce privește dreptul de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte sunt analizate individual, având în vedere circumstanțele fiecărui caz în parte.
Evaluarea candidaturilor în context electoral
În ceea ce privește evaluarea respectării principiilor și valorilor constituționale fundamentale de către candidați, este important de menționat că procesul de înregistrare a candidaturilor la Biroul Electoral Central nu este considerat o procedură litigioasă. Această autoritate acționează în calitate de entitate administrativă, și nu ca instanță de judecată. Decizia luată de Biroul Electoral Central constituie un act administrativ care poate duce la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii, în funcție de îndeplinirea condițiilor legale de eligibilitate.
Contestațiile și competența Curții Constituționale
Conform articolului 146 litera f) din Constituție, Curtea Constituțională are rolul de a veghea la respectarea procedurilor de alegere a Președintelui României. Legiuitorul a prevăzut ca persoanele care contestă decizia Biroului Electoral Central să își poată exprima nemulțumirile exclusiv în fața Curții Constituționale. Procedura în fața acestei instanțe nu este publică, însă persoanele interesate pot depune în scris punctele de vedere. Curtea a informat public despre contestații prin afișarea acestora pe site-ul său, indicând că soluționarea dosarului se realizează pe baza documentelor depuse până la termenul stabilit.
Importanța echilibrului constituțional
Aceste aspecte subliniază că, în contextul alegerilor pentru Președintele României, contestațiile referitoare la elementele esențiale ale procesului electoral sunt adresate Curții Constituționale, nu instanțelor de judecată. Această distincție este crucială având în vedere specificitatea acestor alegeri și importanța lor în protejarea suveranității și identității constituționale.
Contextul alegerilor din 2025
În cadrul alegerilor din 2025, scena publică este caracterizată de o intensă competiție politică. În acest context, Curtea Constituțională trebuie să își îndeplinească atribuțiile esențiale, asigurând echilibrul constituțional, stabilitatea ordinii constituționale și pacificarea vieții publice, în ciuda fluctuațiilor procesului politic. Exigențele Legii fundamentale constituie un reper de legitimitate pentru acțiunile din viața publică, în coordonatele democrației constituționale.
Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale trebuie să reflecte preeminența dreptului și domnia legii, având ca scop protejarea cadrului constituțional, care trebuie să prevaleze asupra intereselor grupurilor politice sau de altă natură din societatea românească, în competiția lor pentru accesul la puterea politică.
