Expoziția „Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni” la Muzeul de Artă Populară Constanța
Muzeul de Artă Populară Constanța a anunțat extinderea perioadei de vizitare a expoziției temporare „Recuzita ceremonialului de nuntă la tătarii dobrogeni” până pe 12 ianuarie 2025. Inițial, această expoziție era programată să fie deschisă între 25 octombrie și 8 decembrie 2024.
Expoziția reunește o selecție de piese valoroase din patrimoniul muzeului, multe dintre acestea fiind incluse în categoria Tezaur. Ea este organizată în două săli distincte, fiecare dintre ele evidențiind darurile tradiționale de nuntă și diversele tipuri de țesături și broderii care constituiau zestrea miresei.
Secvențe ceremoniale și obiecte reprezentative
În prima sală, vizitatorii pot observa obiectele ce ilustrează etapele ceremoniale ale nunții, cum ar fi pețitul, logodna și cununia. Printre exponate se numără ștergare țesute sau brodate, punguțe pentru bani, tutun sau ceasuri, batiste, cămăși și o rochie de mireasă deosebit decorată.
„Un element esențial al ceremonialului nunții era „tokîz”-ul, un set format din nouă daruri, care începea cu o cămașă țesută, netăiată la gât, pe care mireasa adăuga diverse obiecte simbolice, precum jartierele de mire și punguțele decorate,” explică reprezentanții muzeului.
Zestrea miresei și tradițiile asociate
Cea de-a doua sală este dedicată țesăturilor și broderiilor ce constituiau zestrea miresei. Aceasta include cearceafuri cu motive florale, fețe de plapumă ornamentate, dantele, ștergare de grindă și batiste brodate, toate destinate decorării camerei nupțiale. Aceste obiecte erau expuse spre admirația comunității timp de un an sau până la nașterea primului copil. În cazul în care mireasa provenea dintr-o familie înstărită, zestrea sa putea chiar să decoreze tavanul camerei, în timp ce familiile cu resurse mai reduse se limitau la ornamentarea colțului patului.
Documentarea și cercetarea expoziției
O parte din materialul documentar al expoziției provine din cercetările de teren efectuate în satele dobrogene pe parcursul mai multor ani de fostul muzeograf Argentina Bărbulescu, ceea ce adaugă un plus de autenticitate și valoare culturală acestei expoziții.
