Acțiuni în instanță pentru suspendarea deciziei CCR
În ultimele zile, mai multe instanțe din țară au primit cereri prin care se solicită suspendarea executării deciziei Curții Constituționale a României (CCR) ce vizează anularea alegerilor din toamna anului trecut. Recent, și la Constanța au fost înregistrate astfel de solicitări.
După ce o cerere similară a fost admisă la Curtea de Apel Ploiești, unde s-a decis suspendarea Hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024, mai multe acțiuni au fost depuse în diverse instanțe. Printre acestea, la Constanța, au fost inițiate acțiuni de către mai multe persoane care acționează ca reclamanți în contradictoriu cu CCR.
Un exemplu în acest sens este un dosar înregistrat pe 28 aprilie de Virgil Gorcea, care are termen de judecată fixat pentru 5 mai la Curtea de Apel Constanța. Se ridică întrebarea dacă va fi luată în considerare practica judiciară în acest context.
Decizia Înaltei Curți
Este semnificativ de menționat că hotărârea Curții de Apel Ploiești, care a suspendat decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie, a fost ulterior desființată de către Înalta Curte. Judecătorii constituționali au declarat recurs, iar cei trei judecători de la Instanța Supremă au stabilit că sentința Curții de Apel Ploiești a fost nelegală.
Magistrații de la Curtea Supremă au explicat că judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a acționat „în exces de putere“. Atât CCR, cât și Parchetul General au susținut în recurs că instanța de la Ploiești și-a arogat atribuții care țin de puterea executivă sau legislativă, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat.
„Prin exces de putere se încalcă ordinea constituțională și interesul public, instanța judecătorească exercitând funcțiile puterii judecătorești peste limitele stabilite prin Constituție“, se arată în motivarea Înaltei Curți. Judecătorii au concluzionat că o Curte de Apel nu poate depăși normele constituționale și autoritatea CCR.
Avocatul Eduard Niță din Baroul Constanța a subliniat că este comparabil cu o Judecătorie care ar desființa unilateral pasaje din Constituția României, având o competență de facto inexistentă în această privință.
În România, jurisprudența este considerată un izvor de drept esențial, iar se așteaptă ca decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind desființarea hotărârii Curții de Apel Ploiești să fie recunoscută ca precedent, având efect asupra tuturor dosarelor similare. Astfel, hotărârea de la Ploiești ar putea fi privită ca o anomalie în contextul juridic actual.
