Incidentul furtului de artefacte din Olanda și reacțiile politice din România
Grupările de extremă dreaptă din România valorifică incidentul furtului artefactelor valoroase din Muzeul Drents din Assen, Olanda, pentru a promova teorii ale conspirației, pe fondul unei vânători de vrăjitoare politice. Autoritățile olandeze, împreună cu procurorii români, au demarat o investigație complexă pentru a identifica persoanele implicate în spargerea muzeului și furtul coifului de la Coțofenești, precum și a celor trei brățări dacice.
Tensiuni politice generate de furt
Furtul artefactelor a amplificat tensiunile politice în cadrul coaliției guvernamentale, conform unor surse. Cei doi miniștri ai Culturii se acuză reciproc pentru incident. Lucian Romașcanu, ministru în funcție, îl blamează pe Raluca Turcan, fostul ministru, pentru încălcarea legii prin autorizarea transferului pieselor din tezaurul dacic în Olanda anul trecut, fără o hotărâre de guvern corespunzătoare.
În replică, premierul Marcel Ciolacu a confirmat că nu a fost emisă o hotărâre de guvern pentru expoziția din Olanda, spre deosebire de alte expoziții anterioare, cum ar fi cele de la Roma sau Lisabona. Raluca Turcan respinge acuzațiile, afirmând că nu era necesară o astfel de hotărâre.
Reacții din partea naționaliștilor și extremei drepte
Furtul a stârnit, de asemenea, reacții vehemente din partea naționaliștilor și a grupărilor de extremă dreaptă, care consideră că incidentul face parte dintr-o tentativă mai largă de subminare a identității naționale. Aceștia susțin că vechii daci sunt cei mai valoroși strămoși ai românilor. În cadrul unei ședințe a Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a fost criticat, avându-i pusă la îndoială cetățenia română din cauza originii sale germane. Deși directorul a respins acuzațiile, atacurile la adresa sa au continuat, el exprimându-și profunda ofensă față de naționalismul agresiv și declarațiile șovine.
