Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău
În inima Chișinăului, Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” reprezintă o oază de verdeață apreciată de locuitori și turiști deopotrivă. La intrarea în această grădină se află statuia lui Ștefan cel Mare, un simbol important al istoriei și culturii moldovenești.
Aleea clasicilor
În cadrul Grădinii Publice este amenajată și Aleea clasicilor, unde sunt expuse 28 de busturi dedicate personalităților culturale din România și Republica Moldova. Aceste opere de artă contribuie la atmosfera culturală a parcului și oferă vizitatorilor ocazia de a se familiariza cu marile nume ale literaturii și artei din cele două țări.
Atractivitatea turistică a Chișinăului
Chișinăul devine, an de an, o destinație tot mai căutată de turiști. Multe publicații de renume subliniază frumusețea acestei capitale europene, considerând-o printre cele mai atrăgătoare locuri de vizitat. Principalele motive pentru care vizitatorii aleg Republica Moldova includ natura diversificată, obiectivele turistice, vinul de calitate, mâncarea gustoasă și prețurile accesibile.
Istoricul Grădinii Publice
Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” este cel mai vechi parc din capitală, având o istorie care datează din secolul al XIX-lea. Inițial cunoscută sub denumirea de „Grădina publică”, aceasta a fost locul preferat de plimbare al marelui poet rus Alexandru Pușkin, exilat în Basarabia între 1820 și 1823. În onoarea sa, în centrul parcului a fost amplasat un bust din bronz al poetului.
Acest parc se întinde pe o suprafață de 7 hectare și a fost planificat de specialistul Bogdan Eitner. În încercarea de a proteja vegetația de animalele domestice, parcul a fost inițial înconjurat de un gard din lemn, care a fost ulterior înlocuit, în anii 1860, cu un gard din fontă, conform propunerii arhitectului A. Bernardazzi. Acest gard, turnat la Odesa, a fost montat la sfârșitul anilor 1860 și a rămas intact până în prezent.
Elemente arhitecturale și vegetație
În 1863, Grădina Publică a primit un nou aspect prin instalarea unui gard din fier forjat, cântărind 5,5 tone și format din 460 de piese turnate la o uzină din Odesa. Această realizare arhitecturală a devenit un element definitoriu al parcului, atrăgând privirile vizitatorilor cu eleganța sa. Grădina dispune de 7 intrări și adăpostește aproximativ 50 de specii de arbori și arbuști, dintre care mulți au o vechime de peste 200 de ani, inclusiv un impresionant salcâm gigant. De asemenea, parcul a avut inițial 4 havuzuri, însă în prezent funcționează doar cel central.
Monumentul lui Ștefan cel Mare
Statuia lui Ștefan cel Mare, situată la intrarea în Grădină, a fost turnată în bronz în perioada 1925-1928, utilizând material provenit de la 6 tunuri capturate de la otomani. Această realizare a sculptorului Alexandru Plămădeală este un simbol al mândriei naționale și un punct de atracție pentru vizitatorii care vin să admire nu doar frumusețea parcului, ci și valorile istorice pe care le reprezintă.
Monumentul lui Ștefan cel Mare: O Istorie Plină de Schimbări
Monumentul lui Ștefan cel Mare, realizat din bronzul provenit de la șase tunuri capturate de la otomani în timpul războiului de independență (1877-1878), a fost inaugurat pe 29 aprilie 1928, marcând cea de-a zecea aniversare a unirii Basarabiei cu România. Structura a fost montată pe un soclu din piatră extrasă din cariera de la Cosăuți, proiectată de Eugen Bernardazzi, fiul arhitectului orașului Chișinău, Alexandru Bernardazzi, și de inginerul G.A. Levițchi.
Înălțimea totală a monumentului este de 11,20 metri, soclul având o înălțime de 6 metri și fiind compus din cinci pietre monolitice. Statuia în sine are o înălțime de 5,20 metri, iar pe fațada principală a soclului este inscripționat: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457-1504”.
După ultimatumul sovietic din 1940, statuia a fost transportată la Vaslui pe 28 iunie, fiind amplasată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită de marele voievod. Soclul a rămas la Chișinău, dar a fost demolat. În august 1942, statuia a fost reinstalată în fața Arcului de Triumf din Chișinău, dar în 1944 a fost evacuată din nou, fiind dusă la Craiova.
În 1945, sculptorița Claudia Cobizeva, elevă a lui A. Plămădeală, a descoperit statuia în Craiova și a alertat autoritățile sovietice, ceea ce a dus la întoarcerea sa la Chișinău ca bun cultural scos din URSS. În 1971, s-a decis restaurarea monumentului și crearea unui nou postament, conform viziunii autorului.
Cu toate acestea, în 1972, conducerea țării a încercat să elimine monumentul din oraș, dar după protestele patrioților, acesta a rămas în Grădina Publică, fiind mutat cu 18 metri în interiorul parcului și amplasat pe un postament din ciment. Monumentul lui Ștefan cel Mare a fost restaurat în anii 1942, 1945 și din nou în 1990 de către Combinatul de Restaurare al Ministerului Culturii din Moldova.
În 1990, monumentul a fost reinstalat, noul soclu fiind realizat tot din piatră de Cosăuți, sub îndrumarea arhitectului Eugen Bernardazzi. Odată cu reinstalarea, s-au restabilit și inscripțiile inițiale.
Aleea Clasicilor: Un Simbol Cultural al Moldovei
Aleea Clasicilor reprezintă un complex sculptural unic, apărut în 1958 în centrul parcului Ștefan cel Mare. Busturile de bronz ale marilor intelectuali din Moldova și România sunt amplasate pe socluri de granit roșu, îmbogățind peisajul aleii.
Pe o coloană de granit se află bustul lui Alexandru Sergheevici Pușkin, realizat de sculptorul academician Alexander Opekushin în secolul XIX. Inițial, aleea a fost decorată cu 12 busturi ale personalităților culturale remarcabile.
În prezent, Aleea Clasicilor găzduiește 28 de busturi dedicate unor figuri marcante precum Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Gheorghe Asachi, George Bacovia, Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir, și mulți alții. Această alee a devenit un simbol al bogăției patrimoniului cultural al Moldovei, atrăgând vizitatori prin istoria sa bogată.
Evenimente culturale și sociale recente
În ultima perioadă, orașul a fost gazda unor evenimente culturale și sociale deosebite, atrăgând atenția atât a localnicilor, cât și a turiștilor. Aceste manifestări au reunit oameni din diverse colțuri ale societății, promovând o atmosferă de unitate și creativitate.
Festivaluri și activități artistice
Mai multe festivaluri au avut loc, oferind o platformă pentru artiști locali și internaționali. Participanții au avut ocazia să se bucure de diverse forme de artă, de la muzică și dans, la expoziții de pictură și sculptură. Aceste activități nu doar că au animat orașul, dar au și sprijinit comunitatea artistică locală.
Implicarea comunității
Implicarea comunității a fost un aspect esențial al acestor evenimente. Locuitorii au venit împreună pentru a susține artiștii și pentru a participa activ la activitățile organizate. Acest spirit de colaborare a fost evident și în numeroasele ateliere și sesiuni de formare, care au fost bine primite de către participanți, oferindu-le ocazia să învețe și să se dezvolte.
Impactul asupra turismului local
Evenimentele culturale au avut un impact pozitiv asupra turismului, atrăgând vizitatori din afara orașului. Aceștia au avut ocazia să descopere nu doar oferta artistică, dar și tradițiile și gastronomia locală, contribuind astfel la promovarea regiunii ca destinație turistică de top.
Concluzie
În concluzie, evenimentele recente au demonstrat puterea artei și a comunității de a aduce oamenii împreună, creând o atmosferă unică și vibrantă. Continuarea acestei tradiții va contribui fără îndoială la dezvoltarea culturală și socială a orașului.
