Hrisobule medievale târzii din Țara Românească și Moldova, expuse la Muzeul Național de Istorie a României

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 167

Sursa foto:

0:00

Hrisobule Medievale din Țara Românească și Moldova

Muzeul Național de Istorie a României găzduiește o expoziție temporară intitulată „Capodopere din patrimoniul MNIR”, unde vizitatorii pot admira hrisobule medievale târzii din Țara Românească și Moldova. Aceste documente deosebite, emise de cancelariile suveranilor europeni, evidențiază importanța actelor oficiale din acea perioadă, fiind adesea însoțite de bule de aur, care serveau ca simbol al autorității și credibilității acestora.

Rolul și Semnificația Sigiliilor

În Evul Mediu, sigiliile aveau un rol crucial în autentificarea documentelor, conferind astfel legitimitate atât actelor emise de suverani, cât și celor aparținând persoanelor particulare. Utilizarea sigiliilor s-a extins la toate clasele sociale, acestea fiind considerate surse istorice valoroase datorită reprezentărilor iconografice și textelor incluse. De obicei, sigiliile erau realizate prin impresiuni în ceară obținute cu ajutorul unor matrice gravate care conțineau numele și statutul posesorului.

Importanța Hrisobulelor

Utilizarea bulelor de aur în locul sigiliilor de ceară este un aspect remarcabil, evidențiind valoarea excepțională a documentelor respective. În prezent, sunt cunoscute nouă hrisobule emise de domnitori români, dintre care patru se află în colecția de sigilii a Muzeului Național de Istorie a României. Aceste documente sunt exemplificative pentru cultura post-bizantină, care s-a păstrat în Țara Românească și Moldova, mai ales după căderea Constantinopolului.

Conținutul Hrisobulelor

Este demn de menționat că toate cele nouă hrisobule au fost atașate documentelor de danie destinate așezărilor monahale din interiorul granițelor Imperiului Otoman. Cele mai multe dintre acestea erau destinate bisericii mănăstirii Sfânta Ecaterina din Sinai, precum și altor mănăstiri de la Sfântul Munte Athos și din Peninsula Balcanică.

Detalii Tehnice

Datarea acestor hrisobule este din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Ele sunt realizate prin tehnici de batere, ciocănire „au repoussé”, incizare și aurire, utilizând argint aurit. Dimensiunile variază între 76 și 99 mm, iar greutatea se situează între 101 și 180 grame.

Distribuie acest articol