Moștenirea: Procedura de Transmitere a Patrimoniului
Moștenirea, cunoscută și sub denumirea de succesiune, reprezintă procesul prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis succesorilor săi, conform reglementărilor legale stipulate în Codul Civil. Capacitatea de a moșteni revine persoanelor care sunt în viață la momentul deschiderii succesiunii, adică în momentul decesului, care este confirmat prin certificatul de deces. De asemenea, un copil conceput, dar care nu s-a născut la acel moment, are și el dreptul de a moșteni.
Vocația Succesorală
Vocația succesorală se referă la dreptul unei persoane de a primi moștenirea lăsată de cel decedat. Aceasta este rezervată soțului și rudelor defunctului, conform unei ordini stabilite de lege.
Pierderea Dreptului la Moștenire
În conformitate cu articolul 1103, alineatul (1) din Codul civil, dreptul de opțiune succesorală trebuie exercitat în termen de un an de la deschiderea moștenirii. Aceasta este o modificare față de reglementările anterioare din 1864, care ofereau moștenitorilor un termen de doar șase luni pentru a-și exprima acceptarea. Astfel, persoana care nu acceptă moștenirea în termenul stabilit de un an va pierde dreptul de a fi moștenitor, fiind considerată că a renunțat tacit la acesta.
Excepții de la Termenul de Opțiune
Termenul de opțiune poate avea excepții, conform articolului 1103, alineatul (2), care specifică diverse situații în care termenul începe să curgă de la alte momente, cum ar fi:
- a) De la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă acesta s-a născut după deschiderea moștenirii;
- b) De la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, în cazul în care înregistrarea se face în baza unei hotărâri judecătorești, cu excepția situației în care succesibilul a avut cunoștință despre deces înainte de această dată;
- c) De la data la care legatarul a aflat sau trebuia să afle despre legatul său, în cazul în care testamentul a fost descoperit după deschiderea moștenirii;
- d) De la data la care succesibilul a aflat sau trebuia să afle despre legătura de rudenie care îi conferă vocația la moștenire, în cazul în care această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.
De asemenea, termenul de opțiune poate fi suspendat, iar moștenitorul poate fi repus în termenul de opțiune conform regulilor prescripției extinctive. Odată ce moștenirea este acceptată, dreptul de moștenitor devine imprescriptibil, adică nu mai poate fi pierdut din cauza trecerii timpului, indiferent de desfășurarea dezbaterii succesorale.
Concluzie
În concluzie, dreptul la moștenire se pierde în termen de un an de la deschiderea moștenirii pentru moștenitorii care nu iau măsuri pentru acceptarea acesteia. După acceptarea moștenirii, dreptul devine definitiv și nu se mai poate pierde.
