Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pensiile anticipate parțiale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat, în data de 18 noiembrie 2024, o hotărâre importantă referitoare la recalcularea pensiilor anticipate parțiale pentru persoanele care au locuit în zonele poluate. Instanța a decis că această recalculare nu este posibilă, stabilind astfel o linie clară în interpretarea legislației în vigoare.
În urma recursului în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, ÎCCJ a arătat că, în conformitate cu articolele 65 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, recalcularea pensiei anticipate parțiale nu poate fi realizată prin aplicarea dispozițiilor din alineatul (5) al aceluiași articol. Această decizie a fost pronunțată în ședință publică și este obligatorie, conform Codului de procedură civilă.
Contextul sesizării și implicațiile deciziei
Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați a solicitat clarificarea acestei probleme juridice, având în vedere lipsa unui punct de vedere unitar în practica judiciară. Astfel, instanța a fost întrebată dacă recalcularea pensiei anticipate parțiale este posibilă pentru cei care au solicitat și obținut această pensie în baza legislației menționate, având în vedere beneficiile prevăzute de alineatul (5).
Pensia anticipată parțială este acordată persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare sau celor care l-au depășit cu până la 8 ani, cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare. Legea nr. 263/2010 prevedea, de asemenea, că persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zone afectate de poluare pot beneficia de anumite drepturi, dar interpretarea acestor reglementări a generat confuzii în rândul instanțelor.
Zonele vizate de legislația privind poluarea
Legea menționată a inclus diverse zone afectate de poluare, inclusiv localități cunoscute pentru activitățile industriale care au generat emisii nocive. Aceste zone sunt răspândite în mai multe județe din țară, iar persoanele afectate de condițiile de mediu au fost considerate eligibile pentru beneficii suplimentare în ceea ce privește pensiile.
Decizia ÎCCJ subliniază, așadar, importanța unei interpretări corecte și unitare a legislației, având în vedere complexitatea situației și impactul acesteia asupra vieții beneficiarilor. Această hotărâre va influența modul în care vor fi gestionate cererile de recalculare a pensiilor anticipate parțiale în viitor.
Beneficiile pensionării anticipate în zone poluate
Conform legislației în vigoare, persoanele care locuiesc pe o rază de 8 km în jurul unor situri contaminate beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără a fi penalizate conform prevederilor referitoare la diminuarea cuantumului pensiei în raport cu stagiul de cotizare efectuat.
Deciziile instanțelor referitoare la pensia anticipată
Instanțele au stabilit că persoanele care solicită pensia anticipată parțială nu pot cumula acest beneficiu cu cel prevăzut pentru condițiile speciale reglementate de lege. Aceste decizii se opun articolelor care reglementează recalcularea numărului de luni de anticipare și subliniază că eliminarea penalizării se aplică doar la îndeplinirea condițiilor pentru pensionarea la limită de vârstă. Instanțele au argumentat că nu există un fundament legal pentru recalcularea pensiei anticipate în aceste condiții, iar în situațiile în care legiuitorul a dorit să ofere această posibilitate, a specificat-o clar.
O altă interpretare a legislației
Pe de altă parte, unele instanțe au susținut că recalcularea pensiei anticipate parțiale poate fi realizată, având în vedere că beneficiul este recunoscut în condițiile speciale de locuire ale pensionarilor care au trăit mai mult de 30 de ani în zone afectate de poluare. Aceste instanțe au observat că nu există nicio interdicție legală privind cumularea acestor beneficii.
Contextul legislativ
Legea nr. 263/2010, care reglementează sistemul unitar de pensii publice, a fost în vigoare de la 1 ianuarie 2011 până la 31 august 2024, fiind parțial înlocuită de Legea 223/2015 și ulterior abrogată și înlocuită prin Legea 360/2023.
