Ivan Evseev, un important reprezentant al comunității rușilor lipoveni din România

Dobrogea Online
Moderator Dobrogea Online 179

Sursa foto:

0:00

Viața și Educația lui Ivan Evseev

Ivan Evseev s-a născut pe 11 august 1937, în Tulcea, într-o familie formată din părinții săi, Elisaveta și Iosif Evseev. A urmat studiile gimnaziale în orașul său natal, iar ulterior s-a mutat la București, unde a continuat educația la Liceul Pedagogic, având predare în limba rusă.

În anul 1953, după un an de studii la Institutul „Maxim Gorki”, a obținut o bursă pentru a studia la Facultatea de Filologie a Universității din Sankt Petersburg, specializându-se în slavistică, pe care a finalizat-o în 1960. După absolvire, a fost repartizat la Institutul Pedagogic din Timișoara, care mai târziu a devenit universitate, unde a predat la Facultatea de Filologie, Catedra de limbi slave, avansând în carieră prin toate treptele didactice. Astfel, a ocupat funcțiile de asistent (1960), lector universitar (1964), conferențiar universitar (1971), șef de catedră (1975-1979), profesor universitar (1981), prodecan (1981-1985) și decan al Facultății de Filologie (1990).

Contribuții și Activitate Profesională

În anul 1970, Ivan Evseev a obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Structura semantică a verbului”. Este recunoscut ca un reprezentant de seamă al Comunității Rușilor Lipoveni din România, fiind unul dintre fondatorii organizației omonime și al periodicului bilingv „Zorile”. De asemenea, a fost singurul redactor care a contribuit constant la această publicație, începând cu primul număr din 1990.

Pe parcursul carierei sale, Evseev a colaborat cu diverse publicații, printre care „Orizont”, „Cahiers de linguistique théoretique et appliquée”, „Analele Universității din Timișoara”, „Studii de lingvistica”, „Forum”, „Caiete de semiotică”, „Analele științifice ale Universității „Al. I. Cuza” din Iași”, „Folclor literar”, „Helion”, „Revista de etnografie și folclor”, „Anabasis”, „Ateneu”, „România literară” și Radio Timișoara.

Implicare și Distincții

Din anul 1994, Ivan Evseev a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. De asemenea, a fost vicepreședinte al Societății literar-artistică „Sorin Titiel” din Banat, membru al Consiliului Municipal al Frontului Revoluției din Timișoara și președinte al Consiliului de Apărare a Universității din Timișoara.

Premiile și distincțiile obținute de-a lungul timpului includ: Premiul Ethnos (1998), Diploma de excelență a Prefecturii Județului Timiș (2000), Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2002) și Premiul de Excelență al Asociației „Patrimoniu pentru România” (2006).

Lucrări Publicate

Ivan Evseev a publicat numeroase lucrări, printre care „Semantica verbului” (1974), „Cuvânt–simbol–mit” (1983), „Simboluri folclorice” (1987), „Jocurile tradiționale de copii. Rădăcini mitico-rurale” (1994), „Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale” (1994), „Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească” (1998), „Enciclopedia semnelor și simbolurilor culturale” (1999), „Componenta mitologică a vocabularului românesc” (1999), „Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale” (ediția a II-a revăzută și adăugită, 2001) și „Gândurile și tristețile unui rus lipovean” (2005).

De asemenea, a fost co-autor al volumelor „Probleme de semasiologie” (1976), „Dicționar analogic și de sinonime ale limbii române” (1978), „Vocabularul românesc contemporan” (1978) și „Limba rusă contemporană” (1978).

Comemorarea lui Ivan Evseev

Ivan Evseev, un nume emblematic al lingvisticii românești, a fost omagiat printr-un volum dedicat de Marin Buca, profesor la Universitatea de Vest din Timișoara. Lucrarea, intitulată „Un om, un simbol – In honorem magistri Ivan Evseev”, subliniază contribuțiile semnificative ale acestuia în domeniul lingvisticii.

Data decesului

Ivan Evseev a trecut în neființă pe 1 mai 2008, lăsând în urmă o moștenire valoroasă în domeniul academic și cultural din România.

Contribuții literare

Printre lucrările publicate se numără volume ce abordează teme diverse, precum „Timişoara 16–22 decembrie 1989” și „Cununa Anului”, care reflectă atât aspecte istorice, cât și tradiții culturale. Aceste publicații au avut un impact deosebit asupra educației și conștiinței culturale din România.

Distribuie acest articol