Declarațiile președintelui Iohannis despre spionarea candidaților la alegeri
Președintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că CSAT și serviciile de informații nu au dreptul să spioneze candidații la alegeri, subliniind că o astfel de practică ar duce la o întoarcere „imediată” la vechea Securitate. Aceasta a fost reacția sa în urma întrebărilor jurnaliștilor referitoare la întârzierea luării unei decizii privind primul tur al alegerilor prezidențiale.
Iohannis a explicat că discuțiile despre aceste probleme sunt vechi și că, deși există conștientizarea pericolelor, identificarea concretă a amenințărilor este complexă. El a menționat dificultățile întâmpinate în detectarea atacurilor cibernetice, care se realizează prin metode sofisticate, făcându-le aproape imposibil de urmărit.
„Nimeni nu poate, nici CSAT, nici un serviciu, să înceapă să spioneze proprii politicieni. Am ajunge înapoi unde am fost înainte de ’89. Fiecare are libertatea de a candida și de a-și desfășura campania, atâta timp cât nu încalcă legea”, a declarat președintele. El a recunoscut că au fost încălcări ale legii, în special în ceea ce privește antisemitismul și propaganda legionară, care ar fi trebuit monitorizate mai atent.
Iohannis a subliniat că este esențial să se trateze cu seriozitate aceste probleme și că serviciile secrete nu trebuie să urmărească politicieni în interiorul țării. În opinia sa, o astfel de acțiune ar fi inacceptabilă și ar complica și mai mult identificarea ingerințelor externe.
De asemenea, președintele a clarificat că el și CSAT nu au atribuții directe în procesul electoral. „Am reacționat atunci când am primit informații de la servicii cu privire la o posibilă ingerință străină. CSAT a fost convocat în acest context, nu pentru a evalua campania electorală”, a adăugat el, explicând că o investigație a fost necesară înainte de a lua măsurile corespunzătoare.
Klaus Iohannis despre comunicarea CSAT și desecretizarea documentelor
Klaus Iohannis a afirmat că în spațiul public persistă o reticență față de informațiile furnizate de serviciile de informații și de Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT).
În continuare, președintele a menționat că, după o perioadă scurtă, un număr considerabil de organizații neguvernamentale au solicitat desecretizarea unor documente. Cei responsabili cu emiterea acestor documente au fost de acord, astfel încât au început procesele complexe de desecretizare, care au culminat cu publicarea acestora. Ulterior, a fost realizată o analiză detaliată la Curtea Constituțională a României, rezultând anularea întregii proceduri de alegere a președintelui României.
Iohannis a subliniat că CSAT nu are permisiunea de a comunica concluzii sau documente către alte entități în afară de cele menționate în legislația specifică, iar Curtea Constituțională nu este inclusă printre instituțiile care primesc în mod automat astfel de comunicări.
