Primul zbor în jurul lumii al unui avion românesc
Un moment semnificativ în istoria aviației românești, adesea uitat de contemporani, a avut loc la sfârșitul anului 1969. Între 11 decembrie 1969 și 7 ianuarie 1970, un avion Tarom a realizat o performanță notabilă, devenind astfel primul aparat de zbor românesc care a înconjurat globul.
Realizarea a fost o sursă de mândrie națională și a stârnit un interes considerabil în rândul presei vremii. Publicații cunoscute, precum „Scânteia”, „Informația Bucureștiului” și „România liberă”, au relatat despre această reușită istorică a companiei Tarom.
Conform articolelor din acea perioadă, zborul a fost efectuat de un avion IL-18, care transporta 56 de turiști străini. Itinerariul a inclus destinații precum București, Teheran, Karachi, New Delhi, Bangkok, Singapore, Hong Kong, Tokio, Honolulu, Acapulco, New York, Las Palmas, Roma și Istanbul, având o durată totală de aproximativ 27 de zile. Printre realizările deosebite ale echipajului, sub comanda pilotului șef Ion Alexandru, s-au numărat zboruri fără escală pe distanțe foarte mari, precum Tokio – Honolulu și Las Palmas – Roma.
Aeronava a decolat de pe Aeroportul Băneasa și a parcurs o distanță impresionantă de 47.000 de km. De-a lungul călătoriei, planul inițial a fost ajustat, iar avionul a zburat direct de la Teheran la Karachi și a avut o escală extinsă în New Delhi. Echipajul a fost format din 13 membri, dintre care 12 bărbați și o femeie. Deși întoarcerea era programată pentru 6 ianuarie, zborul s-a prelungit, iar aeronava a aterizat în București pe 7 ianuarie.
