Recuperarea unei noi brățări dacice de aur
O brățară dacică de aur, braconată din zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, a fost recuperată recent de autoritățile române și prezentată, miercuri, la Muzeul Național de Istorie a României. Fostul manager al muzeului, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că această brățară nu face parte din cele urmărite anterior, ceea ce deschide noi perspective de investigare.
„Comparând stocul de imagini din dosarele de anchetă pentru celelalte brățări, am observat că aceasta are doar trei spire complete și două jumătăți. Astfel, am putut concluziona că nu face parte din brățările urmărite până acum. Aceasta deschide un nou front de investigație, foarte important. Această brățară, a paisprezecea, aparține unui grup necunoscut până acum. De asemenea, este o brățară brută, care nu a fost folosită de nimeni. Atunci când era dăruită, brățara era adaptată la mărimea persoanei respective”, a explicat Oberlander-Târnoveanu.
Ca membru al echipei care a contribuit la recuperarea brățării și autor al expertizei acesteia, descoperită în luna octombrie, Oberlander-Târnoveanu a menționat că stilistic artefactul se încadrează între brățările din grupurile 1, 4, 6 și 13. „Brățara este 100% autentică”, a subliniat el, la finalul unei conferințe de presă dedicată recuperării acestei brățări dacice de aur, care a fost descoperită ilegal în urma activităților de braconaj din zona siturilor UNESCO din Munții Orăștiei și exportată ilegal din România în anii 2000.
„Acest lucru se datorează faptului că este lucrată cu aceleași tehnici și unelte ca și celelalte brățări, ceea ce poate fi observat cu ușurință de către orice contraexpertiză. De asemenea, această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra activității ilegale de braconaj arheologic și export ilegal, care continuă”, a adăugat fostul manager.
Brățara are o greutate de 1.286,70 de grame, fiind cea mai grea recuperată până acum, însă în dosar există informații despre brățări care cântăreau chiar și 1,5 kg. Aceasta este polispiralică, cu capete decorate cu plăci, terminându-se cu capete de dragon înaripat. În cazul brățării 14, dragonul este o combinație specială între o reptilă și un mamifer. Brățara are o lungime desfășurată de 1,81 m, fiind printre cele mai lungi recuperate, cea mai lungă având 2,88 m, majoritatea având dimensiuni mai mici.
„Este lucrată cu aceeași tehnică și aceleași unelte ca și brățările recuperate anterior. Modelajul nu seamănă cu tehnica bijutierilor, ci mai degrabă cu tehnica fierarilor. Aurul folosit pentru aceste brățări a fost disponibil în cantități mari, probabil datorită comenzilor regale, permițând realizarea unor piese masive, spre deosebire de bijuteriile romane, grecești sau celtice, care erau goale pe dinăuntru”, a explicat Târnoveanu.
În ceea ce privește decorarea, fostul manager a menționat că inițial s-au realizat șapte palmete cu un poanson, iar detalii suplimentare vor fi oferite pe parcursul investigației.
Descoperiri Arheologice Importante în România
Fostul manager a declarat că brățara recent recuperată este similară cu cele cu numerele 4, 9 și 13, ceea ce este esențial pentru a demonstra că toate acestea provin din același atelier, realizate de același meșter. Această informație joacă un rol crucial în dovedirea autenticității piesei, având în vedere similitudinile stilistice și amprentele lăsate de poanson.
Analizele efectuate la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară ‘Horia Hulubei’ au confirmat că metalul este un aliaj natural format din aur, argint și cupru, obținut din spălarea nisipurilor aurifere și din culegerea de pepite. Brățara datează din mijlocul celei de-a doua jumătăți a Secolului întâi înainte de Hristos și se încadrează în seria a doua de dezvoltare cronologică a artei metalelor prețioase la daci. Este considerată una dintre cele mai reprezentative bijuterii dacice, distincte față de alte civilizații contemporane. Aceste brățări, alături de inele, sunt cele mai autentice și elocvente exemple de bijuterii dacice, fiind realizate exclusiv din argint sau argint aurit, fără a fi vreodată imitate în metale comune. Aceasta sugerează că utilizarea lor a fost limitată la o generație, poate două, a adăugat expertul.
Recuperarea Brățării Dacice
Procurorul Nadia Ciocoiu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a declarat că brățara este o piesă necunoscută anterior autorităților. Fotografia acesteia nu se regăsea în bazele de date internaționale, iar informațiile privind existența ei au fost făcute publice doar în momentul recuperării. Brățara a fost predată de un cetățean dintr-un stat membru al Uniunii Europene, care a colaborat cu autoritățile române prin intermediul Poliției Române pentru a o returna Muzeului Național de Istorie.
Procurorul a subliniat că această recuperare face parte dintr-o serie de acțiuni judiciare inițiate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din 2007, când autoritățile române, în colaborare cu experți internaționali, au reușit să repatrieze primul lot de patru brățări dacice. Aceste eforturi au reprezentat un moment semnificativ în abordarea sistematică a problemelor legate de braconajul arheologic și traficul internațional de bunuri culturale. Până în 2013, eforturile autorităților, susținute de Poliția Română și colaborarea internațională, au condus la recuperarea a încă nouă brățări, iar în prezent, Muzeul Național de Istorie a României deține 13 din cele 24 de piese cunoscute ca făcând parte din acest tezaur excepțional.
La evenimentul de recuperare, alături de managerul MNIR, dr. Ovidiu Țentea, au fost prezenți reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Timiș și ai Inspectoratului General al Poliției Române, instituții care au contribuit la obținerea acestui prețios artefact. Conform MNIR, au fost realizate numeroase operațiuni de recuperare și repatriere a bunurilor de patrimoniu înstrăinate ilegal, consolidând astfel Patrimoniul Cultural Național.
Bunuri Dacice Recuperate
Recent, a avut loc o recuperare semnificativă de bunuri istorice, printre care se numără brățări dacice regale din aur, podoabe dacice din argint și monede din aur și argint de tip Koson. De asemenea, au fost recuperate două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede grecești din aur de tip Lysimachos, unelte și arme din fier, precum și două tabulae din bronz ce conțin legile municipiului Troesmis, situat în județul Tulcea.
