Ajunul Bobotezei: Tradiții și Superstiții
În seara de 5 ianuarie, se celebrează Ajunul Bobotezei, zi dedicată postului, fiind considerat un moment favorabil pentru a atrage norocul pe parcursul întregului an. Cu această ocazie, preotul merge din casă în casă cu „Iordanul”, sfințind gospodăriile și locuitorii acestora.
Conform tradiției, în noaptea de Bobotează, ouăle de corb se crape din cauza gerului, iar puii încep să zboare. Se crede, de asemenea, că în această noapte cerurile se deschid, iar cei care pot observa acest fenomen vor avea dorințele împlinite de către Dumnezeu.
Fetele care doresc să afle despre ursitul lor pot să ceară sau să fure un fir de busuioc sfințit de la preot, pe care să-l pună sub pernă în noaptea de Ajun. Se spune că vor visa chipul celui sortit. O altă superstiție populară susține că, dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, acest lucru preconizează o căsătorie în viitorul apropiat.
Există și alte credințe legate de Ajunul Bobotezei. De exemplu, cine strănută în această zi va avea parte de noroc în anul care urmează. De asemenea, condițiile meteorologice din ziua de ajun au semnificații speciale: bruma pe pomi indică o roada bogată, picurii din streașină prevestește o vară ploioasă, iar o zi ploioasă anunță un an ploios. În plus, dacă zăpada scârțâie sub picioarele preotului în timpul ritualului, se preconizează un an rodnic și prosper.
Slujba de Agheasmă Mare
Slujba de Agheasmă Mare se oficiază de două ori pe an, pe 5 ianuarie, în Ajunul Botezului Domnului, și pe 6 ianuarie, în ziua praznicului Bobotezei. Spre deosebire de Agheasma Mică, care poate fi săvârșită oricând, Agheasma Mare are loc în aceste date specifice. Credincioșii păstrează agheasma la loc de cinste în vase curate și o consumă pe nemâncate în zilele de post și ajunare.
