Olimpiu Vladimirov: O viață dedicată geologiei și literaturii
Născut la Tulcea pe 9 ianuarie 1942, Olimpiu Vladimirov a excelat în două domenii complet diferite: geologia și literatura. Deși era pasionat de scris, cariera sa literară ar fi fost poate 100% dedicată acestui domeniu, dacă nu ar fi fost împiedicat să susțină examenul de admitere la Facultatea de Filologie din București din motive politice.
Pe parcursul liceului, Vladimirov a fost fascinat de poezie, studiind la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” din orașul său natal. Monografia școlii îl menționează alături de alți scriitori celebri care au învățat acolo, precum Traian Coșovei, Emilia Căldăraru, Valentin Șerbu și Pavel Perfil.
Debutul său literar a avut loc în 1958, când a publicat pentru prima dată în revista „Steaua”, sub conducerea lui A.E. Baconski.
După mutarea la București în căutarea unei cariere academice, Vladimirov a ales să studieze geologia, înscriindu-se la Facultatea de Geologie, secția Mineralogie a Universității din București, unde a studiat între 1962 și 1967, după ce nu a reușit să fie admis la Filologie.
Chiar și după ce a obținut diploma de inginer geolog, pasiunea sa pentru poezie a rămas puternică. A căutat constant să se conecteze cu cercuri literare din Dobrogea, reușind să conducă cenaclul literar „Panait Cerna” timp de 10 ani, între 1968 și 1978. În această perioadă, a scris cronici, recenzii, reportaje și, bineînțeles, poezii.
În cariera sa de geolog, Vladimirov a realizat peste 20 de lucrări de specialitate, proiecte și sinteze, axate pe cercetarea geologică pentru explorarea și valorificarea resurselor minerale din județul Tulcea.
După Revoluția din 1989, Vladimirov nu a mai putut profesa ca geolog, dar a ocupat funcția de director al Centrului Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Tulcea între 1993 și 2006. De asemenea, a sprijinit organizarea Concursului Național de Poezie și Eseu „Panait Cerna” pe parcursul anilor 1975-2006, îngrijind antologii literare și volume de creație populară, precum și prezidând lansări de carte.
Olimpiu Vladimirov a colaborat cu publicații din Dobrogea și din întreaga țară, printre care „Dobrogea nouă”, „România Liberă”, „Tomis”, „Tribuna”, „Analele Tulcei” și „Steaua Dobrogei”. A editat antologii cu lucrările laureaților concursurilor naționale de poezie și culegeri de versuri precum „Cununa de cântec”, „Inscripții pe columne de eroi”, „Dialoguri de pe malul mării” și „Miniaturi dobrogene”. Lucrările sale au fost semnate și sub pseudonimele Mihai Teodo și Vladimir Alenjin.
Printre volumele publicate se numără: „Tulcea” (album, coautor, București), „Confesiuni” (versuri, Tulcea, 1980), „Insula albă” (antologie de literatură contemporană dobrogeană, în colaborare cu Marian Dopcea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2003), „Semn” (versuri, Editura Ex Ponto, Constanța, 2006), „Identitate” (versuri, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008) și „Isaccea, pagini de monografie, vol. I” (în colaborare cu Nicolae Rădulescu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008).
De-a lungul carierei sale, a fost recompensat cu Premiul revistei „Tomis” și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România în anul 2000, precum și cu Premiul pentru poezie la Saloanele Naționale de Carte „Ovidius” în 2002.
Olimpiu Vladimirov: Contribuții Remarcabile și Recunoaștere Post-Mortem
Olimpiu Vladimirov a fost un important scriitor și un membru fondator al Asociației Scriitorilor „Aegyssus” din județul Tulcea. Activitatea sa literară a fost recunoscută în 2009, când a devenit membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.
Scriitorul a trecut în neființă pe 12 august 2017, lăsând în urmă o moștenire literară valoroasă.
În același an, în cadrul unui eveniment dedicat Zilei Dobrogei, organizat de cotidianul ZIUA de Constanţa, Olimpiu Vladimirov a fost distins post-mortem cu titlul „Meritul Dobrogean“ și cu Medalia „Remus Opreanu“. Aceste distincții au fost oferite „în semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru întreaga operă, contribuind, pe această cale, la promovarea Dobrogei pe plan naţional şi internaţional”.
