Reprezentarea femeilor în politică: un subiect de dezbatere
Un sondaj recent realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS evidențiază susținerea parțială a românilor pentru prezența femeilor pe listele partidelor politice în cadrul alegerilor parlamentare. Conform acestui studiu, ideea de a introduce cote de gen în legislație nu beneficiază de o susținere majoritară, deși conceptul de reprezentare a femeilor în politică este apreciat.
Discuțiile publice referitoare la îmbunătățirea reprezentării femeilor în politică sunt frecvente, însă implementarea acestor idei se dovedește a fi mai dificilă. Sondajul a relevat că 43% dintre respondenți consideră că partidele ar trebui să adopte reglementări interne, iar 37% susțin necesitatea unei legi care să impună cote de gen. Totodată, un procent semnificativ de 20% dintre participanți nu au avut o opinie clară sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Susținerea cotei de 30% de femei pe listele electorale
Referitor la introducerea unei legi care să prevadă o cotă de 30% de femei pe listele electorale pentru alegerile parlamentare, 41% dintre participanți s-au declarat de acord, 28% parțial de acord, 12% în dezacord parțial, iar 7% în dezacord total. De asemenea, 12% nu au știut sau nu au vrut să se pronunțe.
Când a fost întrebat dacă această regulă ar trebui să se aplice începând cu alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, 56% dintre respondenți au afirmat că ar trebui să fie implementată, în timp ce 33% consideră că nu este o prioritate, iar 11% nu au avut o opinie clară.
Detalii despre sondaj
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.067 de respondenți cu drept de vot, cu vârste de 18 ani și peste, în perioada 13 – 27 august 2024. Marja maximă de eroare pentru întregul eșantion este de +/-3%, la un nivel de încredere de 95%. Metoda de colectare a datelor a fost față în față, la domiciliul respondenților.
Numărul femeilor în politica românească
O cercetare efectuată la începutul anului 2024 a accentuat problema numărului insuficient de femei în politică. Centrul FILIA a lansat studiul „Grija pentru democrație: Interesele politice ale femeilor 2024”, care subliniază perspectivele și preocupările femeilor din România, voci care adesea sunt neglijate în dezbaterea politică. Această cercetare a fost reprezentativă la nivel național și s-a concentrat pe interesele politice ale femeilor, profilurile lor electorale, prioritățile legislative și bugetare, precum și opiniile privind reprezentarea politică.
Studiul a relevat că 78% dintre femeile din România consideră că numărul celor implicate în politică este prea mic, iar ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut în legislatura din 2020 comparativ cu legislaturile anterioare.
Statistica participării femeilor în politică în România
Conform datelor recente, România se situează pe locul 124 la nivel mondial în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică, având una dintre cele mai scăzute rate din Uniunea Europeană. La momentul evaluării, 75% dintre femeile din România considerau că o prezență mai mare a femeilor în politică ar conduce la o reducere a discriminării. De asemenea, 77% dintre femei s-au opus interzicerii avortului. Este alarmant faptul că mai mult de o treime dintre femei cunosc o persoană care a avut relații sexuale fără consimțământ. În plus, din cauza lipsei de creșe și grădinițe, 57% dintre mamele cu copii au fost nevoite să rămână acasă după concediul de îngrijire, înainte de a putea să își ducă copiii la grădiniță.
Reprezentarea femeilor în politică la nivel local
Un studiu recent realizat de Expert Forum a analizat participarea femeilor în politica locală din România, având la bază datele din alegerile din 2020. Conform acestui raport, până la alegerile din 9 iunie 2024, doar 14,6% dintre aleșii locali erau femei, mult sub procentul de 23% al candidaților, care este deja considerat insuficient. Cele mai bune rezultate în ceea ce privește reprezentarea femeilor au fost observate în Dobrogea, precum și în unele județe din Moldova și Transilvania. În contrast, județele cu populație majoritar maghiară, unele din Maramureș, Muntenia și Oltenia au avut cele mai slabe reprezentări. Bucureștiul a avut cea mai mare pondere de femei în poziții alese, cu 27%, în principal în consiliul general. Județele Tulcea (23,7%) și Constanța (21,5%) au depășit pragul de 20%, urmate de Arad (19,2%) și Dâmbovița (18,9%).
În ceea ce privește structura aleșilor locali, majoritatea femeilor erau consilieri locali (89,4%), urmate de consilieri județeni (4%) și primari (2,6%). Procentul de femei viceprimar era între 3 și 4%. Când ne uităm la tipurile de unități administrativ-teritoriale, 76% dintre femei erau alese în comune, în timp ce 10% în orașe și doar 8% în municipii. Pe partide, PSD, PER, PPUSL și FDGR aveau fiecare 15% femei alese, UDMR 13%, Pro România și PMP tot 13%, iar PNL 14%. AUR avea doar 8% femei, iar independenții 10%.
Reprezentarea femeilor în Parlamentul European
La nivelul Parlamentului European, lupta pentru egalitatea de gen continuă, având în vedere că numărul femeilor este în continuare mai mic comparativ cu cel al bărbaților în politică și în viața publică, atât la nivel local, național cât și european. Din 1952 și până la primele alegeri directe din 1979, doar 31 de femei au fost deputate europene. După acele alegeri, 15,9% dintre europarlamentarii aleși erau femei. În iunie 2024, proporția femeilor alese ca deputați europeni a fost de 38,5%, în scădere față de 39,8% înaintea alegerilor europene. Reprezentarea femeilor în Parlamentul European depășește media globală a parlamentelor naționale, ceea ce subliniază progresele înregistrate în acest domeniu.
Parlamentul European sub conducerea unei femei
Începând cu ianuarie 2022, Parlamentul European este condus de o femeie, eurodeputata malteză Roberta Metsola. Aceasta a fost realeasă în funcție pentru o nouă perioadă de doi ani și jumătate în iulie 2024. În cadrul legislaturii 2024-2029, se remarcă faptul că șapte dintre cei 14 vicepreședinți sunt femei, o creștere față de mandatul anterior, când au fost șase vicepreședinte.
Progrese în leadershipul instituțiilor UE
În 2019, două instituții ale Uniunii Europene au înregistrat un moment istoric prin numirea pentru prima dată a femeilor în funcții de conducere. Ursula von der Leyen a preluat conducerea Comisiei Europene, iar Christine Lagarde a fost numită președintă a Băncii Centrale Europene, cu susținerea Parlamentului. În 2024, Ursula von der Leyen a fost aleasă pentru un nou mandat de cinci ani la conducerea Comisiei. De asemenea, Kaja Kallas a fost propusă pentru funcția de Înalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate.
Implicarea femeilor în politică
Un studiu recent indică faptul că 78% dintre femei consideră că numărul celor implicate în politică este insuficient. De asemenea, raportul EFOR subliniază că cea mai bună reprezentare a femeilor în politică se regăsește în Dobrogea, județul Constanța având cele mai multe primărițe după alegerile din 2020.
