Creșterea valurilor de căldură în România
În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a duratei și frecvenței valurilor de căldură. Conform unui raport recent, se estimează că, până în 2040, aproximativ 50% din populația urbană va fi afectată de temperaturi extreme, în special în orașe precum București și Craiova.
Criza climatică globală a ajuns la un punct critic, iar datele din 2023 arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris, ceea ce semnalează o direcție alarmantă pentru climat, având efecte profunde asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestor fenomene au crescut semnificativ, regiunile din sud-vest și est înregistrând prelungiri de peste 25-30 de zile. Conform proiecțiilor, acest trend va continua până la sfârșitul secolului, având un impact major asupra sănătății publice și economiei.
Seceta ca provocare majoră
Pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare semnificativă pentru România. Suprafața afectată de secetă moderată, severă și extremă a crescut, atingând maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din intervalul 2018-2021 a fost cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă să influențeze profund ecosistemele și producția agricolă.
Fenomenelor meteorologice extreme
Fenomenelor meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru perioada 2025-2050 indică o intensificare a acestor fenomene, cu un impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii.
Impactul urbanizării
Urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice, orașele devenind mai calde și mai uscate decât zonele rurale. Acest fenomen, cunoscut sub numele de Insula de Căldură Urbană, poate genera diferențe de temperatură de până la 7-8 grade Celsius. Se estimează că, până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta semnificativ populația urbană din România. Adaptarea la aceste schimbări necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură.
Politici climatice și tranziția energetică
În acest context, politicile climatice devin esențiale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. România a început să implementeze măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, însă lipsa unei legi naționale a climei evidențiază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic joacă un rol central în această tranziție, iar deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050, împreună cu electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii.
Importanța stocării energiei pentru neutralitatea climatică
Experții în domeniul mediului subliniază că soluțiile de stocare a energiei sunt fundamentale în contextul atingerii obiectivelor de neutralitate climatică. Aceștia evidențiază necesitatea de a integra aceste tehnologii în strategia națională de mediu.
Percepția publicului asupra schimbărilor climatice
În acest context, atitudinile populației față de schimbările climatice sunt variate. Deși există o recunoaștere generală a acestei probleme, doar un procent de 4% dintre români consideră că schimbările climatice reprezintă o prioritate națională, preocupările economice având un impact mai mare asupra percepțiilor lor.
Raportul „Starea Climei – România 2024”
Un raport recent, intitulat „Starea Climei – România 2024”, a fost realizat de o echipă formată din unsprezece cercetători. Acesta oferă cele mai actuale date și proiecții referitoare la clima din România, analizează tendințele fenomenelor meteorologice extreme și discută despre evoluția politicilor de climă, mediu și energie. Raportul detaliază, de asemenea, progresele realizate și planurile de viitor pentru sistemul energetic, abordând în același timp atitudinile românilor față de schimbările climatice.
