Creșterea cazurilor de violență domestică în România
În primele nouă luni ale anului 2024, polițiștii români au emis un număr semnificativ de ordine de protecție, totalizând 10.246 de ordine provizorii. Dintre acestea, 4.133 au fost transformate în ordine de protecție definitive de către instanțele de judecată. Această perioadă a fost marcată de intervenții la 99.837 de cazuri de violență domestică, cu 48.624 de incidente în mediul urban și 51.213 în mediul rural.
Prioritatea prevenției și combaterii violenței
Poliția Română își concentrează eforturile pe prevenirea și combaterea violenței domestice, implementând noi strategii pentru a asigura protecția victimelor și pentru a-i trasa la răspundere pe agresori. Comparativ cu perioada similară din anul anterior, numărul infracțiunilor de violență domestică a crescut cu 5%, de la 43.425 la 45.614 fapte, ceea ce subliniază amploarea problemei și necesitatea intervenției eficiente.
Creșteri semnificative în raportările de violență
Statisticile arată o creștere înregistrată la diverse tipuri de infracțiuni, printre care lovirea sau alte violențe, care au ajuns de la 26.912 la 27.928 de fapte, și amenințările, crescând de la 5.303 la 5.789. De asemenea, nerespectarea ordinelor de protecție a crescut de la 3.146 la 3.945 de fapte. Lovirea sau alte violențe reprezintă 61% din totalul infracțiunilor raportate, în timp ce amenințările constituie 13%.
Detalii despre locul și tipul infracțiunilor
Analizând locația acestor fapte, 24.629 au fost raportate în mediul urban, 20.963 în mediul rural, 36.840 la domiciliu și 8.774 în spațiul public. Instanțele judecătorești au emis 10.019 ordine de protecție, dintre care 4.133 au fost rezultate din ordinele de protecție provizorii.
Monitorizarea electronică a agresorilor
În cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, precum și în mai multe județe, au fost emise 10.935 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, incluzând 5.966 de ordine de protecție provizorii și 4.969 de ordine de protecție definitive. Aproximativ 11% din totalul acestor ordine implică măsura obligării agresorului de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere.
Aceste date subliniază angajamentul autorităților de a aborda problema violenței domestice și de a oferi un sistem de protecție mai eficient pentru victime.
Statisticile infracțiunilor și implementarea sistemului de monitorizare electronică
În ultima perioadă, au fost raportate un total de 695 de infracțiuni, dintre care 66 de cazuri de distrugere, 454 pentru nerespectarea ordinului de protecție și 174 pentru nerespectarea ordinului de protecție provizoriu. În ceea ce privește măsurile preventive, 86 de persoane cercetate au fost supuse unor astfel de măsuri, incluzând 55 de rețineri, 17 arestări preventive, două arestări la domiciliu și 12 măsuri de control judiciar.
Etapele de implementare a sistemului de monitorizare electronică
Începând cu 1 octombrie 2024, Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică a intrat în ultima fază de implementare, devenind operațional în 18 județe din România, inclusiv Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud și Tulcea. Această etapă extinde utilizarea sistemului și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, permițând organelor judiciare să impună purtarea permanentă a unui dispozitiv electronic de supraveghere de către inculpați.
Este important de menționat că, începând cu 1 octombrie 2022, sistemul a devenit funcțional în municipiul București și în județele Iași, Mureș și Vrancea, reprezentând prima etapă de implementare. A doua etapă a început pe 1 ianuarie 2024, când sistemul a fost activat în județele Bacău, Brașov, Cluj, Constanța și altele.
Beneficiile sistemului de monitorizare electronică
Utilizarea sistemului de monitorizare electronică contribuie la asigurarea măsurilor de protecție pentru persoanele vulnerabile, nefiind o formă de constrângere, ci o metodă de supraveghere care facilitează respectarea măsurilor stabilite în cadrul procedurilor judiciare. Acest sistem are rolul de a preveni contactul fizic între victimele violenței domestice și agresori, precum și de a asigura respectarea obligațiilor legale impuse în cazul arestului la domiciliu și controlului judiciar.
Modalități de monitorizare și protecție a datelor
Monitorizarea va fi realizată în mod automat și sistematic pe teritoriul României, folosind identificatorii dispozitivelor electronice, conform unor reguli bine stabilite. Identitatea persoanelor supravegheate va fi cunoscută doar de organele competente, care vor gestiona semnalările. Astfel, în timpul monitorizării, datele personale ale purtătorilor dispozitivelor nu vor fi accesibile, ci doar identificatoarele acestora. După semnalarea în sistem, organele de supraveghere și cele judiciare vor avea acces, în conformitate cu legislația, la datele de localizare ale persoanelor echipate cu dispozitive electronice, pentru a verifica respectarea obligațiilor impuse.
Rolul poliției în emiterea ordinelor de protecție
Polițiștii au responsabilitatea de a emite ordine de protecție provizorii atunci când constată un risc iminent pentru viața sau integritatea unei persoane, având ca scop reducerea acestui risc și asigurarea unui mediu mai sigur pentru victimele violenței domestice.
