Viața și cariera lui Panait Cerna
Panait Stancioff, scriitor de origine bulgară, s-a născut pe 25 septembrie 1881 în comuna Cerna, județul Tulcea. A urmat școala primară în localitatea natală, iar ulterior s-a mutat la Brăila, unde a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” între anii 1893 și 1900.
Având dificultăți financiare, Panait Cerna oferea meditații pentru a-și susține traiul. În timpul liceului, a debutat literar printr-o traducere după Nikolaus Lenau, publicată în revista „Foaie interesantă” pe 24 august 1897, semnând pentru prima dată cu pseudonimul Cerna.
După absolvirea liceului, s-a înscris la două facultăți la Universitatea București: Facultatea de Fizică și Chimie și Facultatea de Filosofie. În 1906, a obținut diploma de licență în filosofie.
Decizând să își continue studiile în străinătate, Panait Cerna a ajuns în Germania, la Leipzig, unde a primit o bursă grație intervenției lui Titu Maiorescu. Aici, și-a finalizat teza de doctorat, intitulată „Die Gedankenlyrik”, în 1913, obținând distincția „Magna cum laude”.
Colaborări și realizări literare
În scurta sa viață, Panait Cerna a colaborat cu numeroase publicații literare, printre care „Semănătorul”, „Carmen”, „Viața românească”, „Floare albastră”, „Convorbiri critice”, „Românul”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Ovidiu” și „Revista modernă”.
Scriitorul a decedat la doar 32 de ani, pe 26 martie 1913, la Leipzig. Deși a lăsat multe proiecte importante nerealizate, a avut totuși realizări notabile în timpul vieții.
În timpul carierei sale, a fost apreciat de personalități de renume precum Nicolae Iorga, Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu. Printre volumele publicate se numără „Poezii” (București, Institutul de Arte Grafice „Minerva”, 1910), „De-aș avea eu coiful din poveste” (București, Editura Tineretului, 1965), „Lirica de idei” (București, Editura „Univers”, 1974) și „Floare și genune” (București, Editura pentru Literatură, 1968).
