Podul peste Dunăre – Brăila – Tulcea: Un Proiect Ambițios cu Provocări Majore
Podul peste Dunăre care leagă Brăila de Tulcea, cunoscut și sub denumirea de „Golden Gate de România“, reprezintă unul dintre cele mai mari și îndrăznețe proiecte de infrastructură din România. Deși este un proiect esențial, construcția sa a fost marcată de întârzieri, depășiri de costuri și controverse, devenind un simbol al dificultăților întâmpinate de statul român în domeniul infrastructurii.
Originea Ideii de Construcție a Podului
Conceptul construirii unui pod peste Dunăre, în zona Brăila, a fost discutat încă de la începutul secolului XX. Cu toate acestea, proiectul a început să prindă contur abia când s-a realizat necesitatea economică și strategică a unei astfel de construcții, care să conecteze județul Brăila de Tulcea și, mai larg, de Dobrogea. Un prim studiu de fezabilitate a fost realizat în 2001 de Japan External Trade Organization, în colaborare cu IPTANA București, în scopul obținerii unui împrumut de la statul japonez. Ulterior, un alt studiu a fost realizat în 2003 de IPTANA, care a obținut toate avizele necesare. Acest studiu a fost actualizat între 2015 și 2016, fiind aprobat în 2017 de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Ministerul Transporturilor. În același an, a fost lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor, contractul de construcție fiind semnat pe 15 ianuarie 2018, prevăzând un an pentru proiectare și trei ani pentru execuție.
Cine a Câștigat Contractul?
Asocierea între Astaldi S.p.A și Ihi Infrastructure Systems CO. LTD a fost declarată câștigătoare a contractului, având o valoare totală de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA. Proiectul include construirea efectivă a unui pod cu lungimea de 2 km, precum și 16,9 km de drum nou între Brăila și Jijila, 4,3 km de drum de legătură spre Măcin, două viaducte de acces, douăsprezece poduri noi, 23 de structuri, un nod rutier, șapte intersecții, un centru de întreținere și coordonare, o stație de montare și un pasaj nou.
Importanța Proiectului
Acest proiect este inclus în Master Planul General de Transport al României și face parte din categoria proiectelor ITI (Investiții Teritoriale Integrate), finanțabile din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, pe Axa Prioritară 2 dedicată dezvoltării unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient. Odată finalizat, Podul suspendat de la Brăila va fi printre primele cinci poduri din Europa în ceea ce privește deschiderea centrală, care va măsura 1.120 metri.
La licitație a mai participat o asociere internațională formată din companii din China, Spania și România, indicând astfel interesul global pentru acest proiect major.
Începerea Construcției
Lucrările de construcție a Podului suspendat de la Brăila au demarat în 2019, după finalizarea lucrărilor preliminare de curățare a terenului, descărcare arheologică și deminări. Inaugurarea podului a avut loc în prezența unor lideri politici importanți din România, la eveniment participând peste 300 de oficiali și invitați.
Problemele întâmpinate la Podul suspendat de la Brăila
Podul suspendat de la Brăila, o inițiativă ambițioasă de modernizare a infrastructurii de transport din România, a fost inaugurat pe 6 iulie 2023. Președintele Klaus Iohannis a menționat la acel moment importanța acestei construcții, care beneficiază de tehnologie de ultimă generație. Totuși, la momentul deschiderii traficului, podul nu fusese recepționat de Statul Român, iar circulația a fost permisă cu restricții de viteză, în condițiile în care pietonii și bicicliștii aveau acces interzis, deși existau piste dedicate pentru aceștia.
Pătrunderea problemelor după inaugurare
La doar o lună de la inaugurare, au început să se manifeste problemele legate de nerespectarea măsurilor de siguranță, inclusiv utilizarea șuruburilor necorespunzătoare și asfaltul defectuos. Antreprenorul a intervenit de trei ori pentru a efectua lucrări de remediere, iar în prezent se află în desfășurare a patra intervenție, vizând refacerea căii pe sensul Tulcea – Brăila. Lucrările de asfaltare sunt programate să se finalizeze între 1 iulie și 31 august 2024.
Responsabilitatea antreprenorului
Reprezentanții CNAIR au explicat că degradările sunt rezultatul unor erori în proiectare și execuție, aflate în responsabilitatea antreprenorului, care are calitatea de proiectant și executant. Întrebați dacă aceste probleme au afectat siguranța circulației, aceștia au răspuns că nu a existat niciun moment în care siguranța traficului să fie compromisă, subliniind că antreprenorul a intervenit prompt pentru remedierea defecțiunilor.
În ceea ce privește responsabilitatea pentru incidentele care ar putea apărea, CNAIR a afirmat că acestea revin constructorului, având în vedere că proiectul nu este finalizat și recepția nu a fost efectuată. Reprezentanții au amintit, de asemenea, că toți participanții la trafic trebuie să respecte legislația în vigoare privind siguranța circulației.
Supervizarea lucrărilor
Supervizarea proiectului Podului suspendat de la Brăila este realizată de un consortium format din mai multe companii, iar valoarea contractului de servicii de supervizare se ridică la 35.169.010 lei.
Controversele legate de reparații
Intervențiile efectuate după inaugurare au fost realizate de antreprenor, care a revendicat ulterior cheltuielile prin mecanismele contractuale existente, atât de la CNAIR, cât și de la instanțe. Reprezentanții CNAIR au menționat că există procese în instanță legate de degradările apărute, cu un număr de peste 40 de dosare în curs de soluționare.
De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a subliniat pe rețelele de socializare că orice problemă apărută la pod trebuie să fie remediată de constructorul italian responsabil de proiect.
Podul Brăilei: Lucrări de Refacere și Termene de Finalizare
Antreprenorul responsabil de construcția Podului Brăilei a început lucrările de refacere a asfaltului pe sensul de mers Tulcea – Brăila, urmând ca ulterior să continue pe sensul Brăila – Tulcea. Aceste lucrări sunt programate să dureze două luni, între 1 iulie și 31 august, și sunt realizate în conformitate cu proiectul tehnic elaborat de constructorul italian. Este esențial ca intervențiile să respecte toate normele de calitate și parametrii tehnici specificați.
Premierul a subliniat că în cadrul acestor lucrări va fi refăcută hidroizolația în zonele afectate de frezarea asfaltului anterior. Cu toate acestea, rămâne întrebarea de ce circulația pe pod a fost deschisă înainte de finalizarea lucrărilor. Se pare că aceasta a fost permisă conform legislației în vigoare, respectând prevederile Regulamentului 845 privind recepția construcțiilor din domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de interes național, prin semnarea unui proces-verbal de predare-primire între antreprenor și investitor.
Termenul Limită pentru Finalizarea Lucrărilor
Conform celor comunicate de reprezentanții CNAIR, proiectul nu a fost recepționat deoarece antreprenorul nu a finalizat toate lucrările conform ultimului program de execuție, actualizat pe 31 mai 2024. Data limită pentru finalizarea lucrărilor este stabilită pentru 7 octombrie 2024, iar perioada de garanție va fi de zece ani de la semnarea procesului-verbal de recepție. Podul va fi administrat de Statul Român în momentul semnării acestuia.
În cazul în care antreprenorul nu finalizează lucrările până la termenul stabilit, acesta va fi supus penalităților de întârziere. Limita maximă a acestor penalități poate ajunge până la 15% din valoarea contractului, conform dosarelor depuse în instanță.
Investiția în „Golden Gate-ul” de la Brăila
Valoarea inițială a contractului pentru construcția podului a fost de 1.995.932.260,25 lei, iar valoarea cumulată cu certificatele de plată la zi, inclusiv ajustările generate de schimbarea costurilor, este de 2.689.859.430,07 lei. Ajustările datorate modificărilor de costuri se ridică la 907.343.813,60 lei.
În ceea ce privește posibilitatea instituirii unei taxe pe utilizarea podului, acest aspect nu este încă decis. Managementul CNAIR va analiza toate costurile de întreținere asociate acestei lucrări complexe pentru a lua o decizie informată. Este important de menționat că o astfel de analiză nu poate fi realizată complet înainte de recepție și trebuie să fie integrată cu standardele europene în domeniul transportului rutier.
Finalizarea „Golden Gate-ului de România” promite să aducă beneficii semnificative regiunii, contribuind la dezvoltarea infrastructurii locale și facilitând circulația rutieră.
Îmbunătățiri semnificative în infrastructura rutieră națională
În ultimele luni, autoritățile au anunțat un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere, destinat să îmbunătățească condițiile de trafic și să crească siguranța pe drumurile naționale. Acest proiect vizează reabilitarea a sute de kilometri de drumuri și construcția unor noi tronsoane, cu scopul de a conecta mai eficient regiunile țării.
Investiții majore pentru dezvoltarea regională
Guvernul a alocat fonduri semnificative pentru acest program, care include atât lucrări de întreținere, cât și proiecte de infrastructură nouă. Investițiile sunt esențiale pentru stimularea economiei locale, facilitând transportul de mărfuri și călătorii mai rapide între orașe. Se estimează că aceste îmbunătățiri vor reduce timpul de deplasare și vor contribui la creșterea eficienței economice.
Beneficiile pentru comunități
Modernizarea drumurilor va avea un impact pozitiv asupra vieții cotidiene a locuitorilor din zonele afectate. Accesibilitatea sporită va încuraja dezvoltarea afacerilor locale și va atrage turiști, ceea ce va genera noi locuri de muncă și va sprijini economia regională. În plus, se preconizează că acest proiect va contribui la reducerea accidentelor rutiere, prin implementarea de soluții moderne de siguranță.
Etapele proiectului și perspectivele de viitor
Proiectul va fi desfășurat pe etape, cu prioritate pentru drumurile cele mai deteriorate. Autoritățile locale, în colaborare cu specialiștii în domeniu, vor monitoriza progresul lucrărilor și vor asigura că standardele de calitate sunt respectate. Pe termen lung, se așteaptă ca aceste investiții să transforme radical peisajul infrastructurii rutiere din țară, aducând beneficii pe multiple planuri.
