Tezaurul Dacic, furat dintr-o expoziție din Olanda
O parte din Tezaurul Dacic a fost sustras în urma unei expoziții recente desfășurate în Olanda. Printre obiectele furate se numără renumitul coif de la Coțofenești și trei brățări dacice, toate având o valoare culturală deosebită. Aceste artefacte fac parte din patrimoniul național al României și au fost expuse într-un muzeu din Olanda, în cadrul unei expoziții dedicate civilizației dacice.
Colaborarea autorităților pentru recuperarea pieselor
Autoritățile din România și Olanda colaborează strâns pentru a recupera piesele furate. Ancheta este în curs de desfășurare, iar directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a subliniat importanța acestor obiecte. El a menționat că piesele, inclusiv coiful de la Coțofenești și brățările dacice, sunt recunoscute atât în țară, cât și pe plan internațional.
„Piesele furate sunt dintre cele mai valoroase și cunoscute în public atât în România, cât și în străinătate. Așteptăm rezultatul anchetei Poliției olandeze și specialiști din România vor fi implicați în procesul de recuperare”, a declarat Târnoveanu.
Coiful de la Coțofenești – un simbol al civilizației dacice
Coiful de la Coțofenești, o piesă de aur din secolul IV î.Hr., este un exemplu remarcabil al artei geto-dace. Descoperit în 1928 în satul Coțofenești, județul Prahova, de un elev local, coiful cântărește 770 de grame și a fost păstrat aproape intact. Singurul detaliu lipsă este partea superioară a calotei, iar restul ornamentației se prezintă în stare excelentă.
Istoria și importanța coifului
Coiful a fost inițial adus la Muzeul Național de Antichități din București și a fost expus acolo până în 1970. Actualmente, acesta se află la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur. Datarea coifului sugerează că ar fi putut aparține unei căpetenii geto-dace dintr-o formațiune politică locală, activă în zonă în jurul anilor 400 î.Hr.
Designul și simbolistica coifului
Coiful de la Coțofenești se distinge printr-un design elaborat, având o calotă de aur decorată cu șapte rânduri paralele de nasturi conici. Pe marginea inferioară se află un chenar cu linii spirale punctate, care încadrează patru plăci cu reliefuri. Motivele reprezentate includ o pereche de ochi mari, cu sprâncene duble, concepute să inspire groază, și figuri fantastice cu picioare de șarpe, evidențiind bogăția simbolisticii dacice.
Explozie la Muzeul din Drents, Olanda
Recent, două plăci laterale au fost descoperite, reprezentând scene de sacrificiu cu preoți purtând tiare. Potrivit unor cercetători, pe obrăzarele fixe dreptunghiulare ale acestor plăci se află aceeași scenă de sacrificiu, în care un războinic înjunghie un berbec. Coiful de paradă, realizat din două bucăți de tablă de aur bătută la rece dintr-un lingou de aur natural, are următoarea compoziție: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Grosimea tablei de aur pentru coiful de paradă de la Coțofănești variază, atingând 2,82 mm la bază și scăzând la 0,76 mm în zona superioară a calotei. Înălțimea totală a coifului este de 24,32 cm, cu diametre interioare diferite: 18,42 cm în zona ochilor, 17,6 cm la urechi și 13,5 cm în zona rupturii calotei.
Incidentul de la muzeu
Pe 25 ianuarie, Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că Muzeul Național de Istorie a României și Ministerul Culturii au fost informate despre o explozie care a avut loc la Muzeul din Drents, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”. Această explozie a fost aparent un act de efracție destinat să permită intrarea în clădirea muzeului, unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au raportat că mai multe exponate au fost furate, iar investigațiile sunt în curs de desfășurare.
Reacții oficiale și măsuri de securitate
Ministerul Afacerilor Externe a informat Ministerul de Interne al României și Inspectoratul General al Poliției Române, iar ambasadele României din țările vecine au fost alertate pentru a solicita sprijin autorităților competente. Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a purtat o discuție cu omologul său olandez, Caspar Veldkamp, subliniind importanța patrimoniului cultural și emoția generată de dispariția acestor piese în România. Partea olandeză a asigurat un angajament ferm și rapid în rezolvarea cazului, exprimându-și îngrijorarea și angajamentul de a recupera piesele furate. Poliția olandeză a activat mecanismele de cooperare internațională și a informat Interpol.
Ministerul Afacerilor Externe continuă să colaboreze cu Muzeul Național de Istorie a României și cu autoritățile olandeze competente prin intermediul Ambasadei României la Haga.
