Guvernul României adoptă Ordonanța „Trenuleț”
Guvernul României s-a reunit astăzi în ședință, în cadrul căreia a fost adoptată cunoscuta Ordonanță „Trenuleț”. Premierul Marcel Ciolacu a deschis întâlnirea cu o declarație prin care a explicat deciziile incluse în noua ordonanță.
Contextul economic actual
Conform ultimei prognoze oficiale a Comisiei Europene din noiembrie și a datelor publicate în decembrie de Comisia Națională de Prognoză, situația economică s-a deteriorat semnificativ în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, iar România nu a fost o excepție. În acest an, țara noastră se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, estimat la 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB, față de ceea ce era prevăzut în buget.
Premierul a subliniat că nu există motive întemeiate pentru a critica măsurile de majorare a pensiilor și eliminarea inechităților pentru 3,8 milioane de pensionari, precum și creșterile salariale pentru profesori, medici, polițiști și militari. De asemenea, a evidențiat investițiile în infrastructură și sprijinul acordat pentru menținerea stabilității prețurilor la energie și gaze pentru populație și economie.
Provocările viitoare
Cu toate acestea, premierul a avertizat asupra dificultăților economice care se preconizează pentru anul următor, subliniind necesitatea adoptării rapide a unor măsuri de protecție împotriva riscurilor financiare majore. Un comportament economic iresponsabil ar putea duce la scăderea ratingului de țară, la pierderea încrederii investitorilor și la împrumuturi cu dobânzi ridicate, ceea ce ar putea genera recesiune, falimente și șomaj pentru mulți români.
Obiectivele Ordonanței „Trenuleț”
În acest context, Guvernul a decis să adopte Ordonanța „Trenuleț” pentru a controla deficitul bugetar prevăzut pentru 2025, conform angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Aceasta include o prelungire a termenului de reducere a deficitului de la 4 la 7 ani, cu obiectivul de a atinge 7% în 2025, asigurând astfel accesul continuu la fondurile europene necesare pentru modernizarea României.
Ordonanța nu este asociată cu măsuri de austeritate. Premierul a subliniat că austeritatea a fost experimentată în trecut prin tăieri de salarii și creșteri de taxe. Noua ordonanță se bazează pe trei obiective fundamentale: oprirea creșterii cheltuielilor guvernamentale, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB (aproximativ 19 miliarde de lei) și creșterea veniturilor prin reformele structurale necesare, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Măsuri de reformă
Printre măsurile adoptate se numără reformele statului și reducerea cheltuielilor publice. Premierul a anunțat înghețarea salariilor demnitarilor și o reducere cu 25% a fondurilor alocate partidelor politice. De asemenea, se preconizează continuarea reformelor în cadrul aparatului bugetar, cu scopul de a asigura sustenabilitatea economică pe termen lung.
Decizii importante pentru bugetul de stat
Autoritățile anunță că nu există resurse financiare disponibile pentru creșterea salariilor bugetarilor. În plus, se confirmă că nu vor fi acordate sporuri și premii suplimentare. Fiecare sumă plătită sub formă de salariu va trebui să fie justificată prin criterii de performanță și evaluări riguroase. De asemenea, angajările în sectorul public vor fi suspendate în anul 2025, iar procesul de desființare și comasare a instituțiilor și agențiilor publice va avansa rapid.
Crearea Departamentului pentru eficientizarea activității guvernamentale
Se va implementa un model deja cunoscut, prin înființarea unui Departament dedicat eficientizării activității guvernamentale, care va avea ca obiectiv reducerea cheltuielilor statului cu 1% din PIB în anul următor. Acest departament va include specialiști din diverse zone guvernamentale și va funcționa pe baza principiului pro bono.
Măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare
În același timp, autoritățile își propun să adopte măsuri menite să crească veniturile la bugetul de stat, conform reformei fiscale din PNRR, cu un impact minim asupra creșterii economice. S-a decis să nu se taie fonduri de la investiții și să nu se majoreze impozitul pe profit sau pe venit, precum și să nu se crească TVA, pentru a evita o inflație suplimentară. Se dorește eliminarea facilităților fiscale existente și crearea unui sistem fiscal echitabil.
Modificări în impozitarea microîntreprinderilor
Pragul de impozitare pentru microîntreprinderi va fi redus gradual, pentru a evita un impact brusc asupra economiei. Aproximativ 30.000 de IMM-uri vor fi afectate, ceea ce reprezintă 10% din total, însă se va încerca sprijinirea acestora prin alte scheme de ajutor de stat.
Impozitul pe construcții speciale și impozitul pe dividende
Introducerea impozitului pe construcții speciale va fi aplicată doar după stabilirea normelor și discuțiile cu marile companii care intenționează să investească. România se va menține pe locul 7 în UE în ceea ce privește impozitul pe dividende, cu un procent de 10%, comparativ cu 15% în Ungaria, 19% în Polonia și 23% în Cehia, în timp ce media europeană este de 20%.
Apel către companii și măsuri pentru pensionari
Se face un apel către companiile care nu își plătesc corect taxele și care își externalizează profiturile, subliniind că nu este corect să fie împovărate companiile care respectă legea și contribuie la economie. Este esențial ca toate companiile să își plătească datoriile fiscale corect.
De asemenea, se adresează un mesaj pensionarilor și românilor cu venituri mici, asigurându-i că măsurile actuale vor permite găsirea de resurse financiare pentru sprijinul pensiilor mici și medii sau pentru indexarea acestora cu rata inflației în a doua parte a anului.
Reducerea poverii fiscale și solicitarea de solidaritate
Se preconizează o reducere graduală a poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile mici și familiile cu copii. În plus, se solicită companiilor din România un moratoriu de 6 luni pentru înghețarea prețurilor, în semn de solidaritate cu populația și Guvernul.
În concluzie, se subliniază disponibilitatea de a accepta critici, dar se reafirmă angajamentul de a asigura eficiență și dezvoltare pentru România. Este esențial ca toate acțiunile să contribuie la progresul țării.
