Punerea sub acuzare a președintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost pus sub acuzare sâmbătă, după un vot în parlamentul controlat de opoziție, ca urmare a încercării sale de a institui legea marțială în săptămâna anterioară. Această măsură a generat o mare controversă în rândul populației și a provocat diviziuni în cadrul partidului său.
Conform prevederilor Constituției, prim-ministrul Han Duck-soo, numit de Yoon, va prelua funcția de președinte interimar, în timp ce Yoon va rămâne în funcție, dar cu puterile sale suspendate. Han a declarat că se va strădui să mențină stabilitatea guvernamentală în urma acestei puneri sub acuzare, afirmând: „Îmi voi da toată puterea și toate eforturile pentru a stabiliza guvernul”.
Reacțiile publicului și votul din parlament
La aflarea veștii despre punerea sub acuzare, protestatarii care susțin această măsură au celebrat în apropierea parlamentului, fluturând bastoane LED colorate și ascultând muzică. În contrast, mitingul susținătorilor lui Yoon s-a dispersat rapid după anunț.
Moțiunea de punere sub acuzare a fost adoptată după ce cel puțin 12 membri ai Partidului Puterea Poporului, din care face parte Yoon, s-au alăturat opoziției, care deține 192 de locuri din cele 300 ale Adunării Naționale, depășind astfel pragul necesar de două treimi pentru adoptarea măsurii.
Ce urmează pentru Yoon Suk Yeol?
Odată cu adoptarea moțiunii, Yoon va fi suspendat din funcție până când Curtea Constituțională va decide asupra validității punerii sale sub acuzare. În această perioadă, prim-ministrul Han Duck-soo va acționa ca șef interimar al statului, iar vicepremierul Choi Sang-mok va prelua temporar funcția de prim-ministru. Curtea Constituțională are la dispoziție 180 de zile pentru a lua o decizie.
Dacă Curtea va accepta moțiunea, Yoon va fi demis, iar alegeri prezidențiale vor fi organizate în termen de 60 de zile. În cazul în care moțiunea este respinsă, punerea sub acuzare va fi anulată, iar Yoon va putea reveni la conducere. În funcție de decizia instanței, alegerile anticipate ar putea avea loc între aprilie și august anul viitor.
Istoricul punerii sub acuzare în Coreea de Sud
Dacă punerea sub acuzare este confirmată, Yoon va deveni al doilea președinte din istoria Coreei de Sud care trece printr-o astfel de situație, după Park Geun-hye, care a fost destituită în 2017. Există, de asemenea, un precedent în cazul lui Roh Moo-hyun, al cărui vot de destituire a fost invalidat ulterior de Curtea Constituțională.
Chiar dacă Yoon scăpa de punerea sub acuzare, el ar putea fi considerat „responsabil din punct de vedere juridic” pentru abuz de putere, conform unor specialiști. Aceștia subliniază că, indiferent de rezultatul votului, președintele nu va putea evita responsabilitatea penală.
Criza politică din Coreea de Sud: Yoon Suk Yeol adoptă o atitudine provocatoare
Într-o perioadă de criză politică, președintele Yoon Suk Yeol a ales să răspundă cu o atitudine provocatoare. Într-un discurs televizat, el a declarat că va lupta „până în ultimul minut”. Această reacție vine după încercarea sa eșuată de a impune legea marțială pe 3 decembrie, când a încercat să desființeze parlamentul prin intervenția armatei.
În urma acestor evenimente, zeci de mii de sud-coreeni au ieșit pe străzile Seulului pentru a cere demisia președintelui și încarcerarea acestuia. Protestele au continuat, inclusiv în ziua în care deputații au votat o a doua încercare de a-l elimina din funcție.
Conform unui sondaj Gallup publicat recent, popularitatea președintelui a atins un nou minim, cu doar 11% din respondenți având o opinie favorabilă despre el. În plus, 75% dintre cei chestionați susțin destituirea sa. Participanții la proteste acoperă un spectru larg al societății sud-coreene, incluzând tineri fani K-pop care își agită bețele luminoase și pensionari care au trăit sub dictatura militară din anii 1980.
