Programul de guvernare Ciolacu 2, publicat în Monitorul Oficial, include proiecte pentru Constanța.

Publicarea Hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial al României a fost publicată Hotărârea 33/2024, care conferă încredere Guvernului, o decizie oficializată pe 23 decembrie 2024. Proiectele incluse în această hotărâre vizează, printre altele, și județul Constanța.

Proiecte importante pentru județul Constanța

Printre inițiativele menționate se numără:

• Modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanţa-Curtici și Constanţa-Siret/Ungheni;
• Îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța, un hub strategic pentru transportul de marfă. Acest proiect vizează modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, ceea ce va asigura un flux rapid și eficient al mărfurilor;
• Eficientizarea activității de expertiză criminalistică prin întărirea capacității operaționale a INEC, inclusiv prin dezvoltarea unui nou laborator la Constanța, care va ajuta la echilibrarea volumului de activitate al centrelor existente;
• Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, având o capacitate instalată totală de 842 MW (486,2 MW electrici și 355,8 MW termici).

Detaliile Hotărârii

Hotărârea include un articol unic care stipulează acordarea încrederii Guvernului, conform anexelor atașate. Aceste anexe conțin lista Guvernului României și programul de guvernare, care detaliază principii esențiale pentru reformele administrative și pentru îmbunătățirea eficienței statului.

Lista Guvernului României

Guvernul este compus din următorii membri:

1. Ion-Marcel Ciolacu – prim-ministru
2. Marian Neacșu – viceprim-ministru
3. Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne
4. Tanczos Barna – viceprim-ministru, ministrul finanțelor
5. Sorin-Mihai Grindeanu – ministrul transporturilor și infrastructurii
6. Radu Marinescu – ministrul justiției
7. Angel Tîlvăr – ministrul apărării naționale
8. Bogdan-Gruia Ivan – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului
9. Alexandru Rafila – ministrul sănătății
10. Cseke Attila-Zoltan – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației
11. Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale
12. Simona Bucura-Oprescu – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale
13. Natalia-Elena Intotero – ministrul culturii
14. Daniel-Ovidiu David – ministrul educației și cercetării
15. Emilian-Horațiu Hurezeanu – ministrul afacerilor externe
16. Marcel-Ioan Boloș – ministrul investițiilor și proiectelor europene
17. Sebastian-Ioan Burduja – ministrul energiei
18. Mircea Fechet – ministrul mediului, apelor și pădurilor

Programul de guvernare

Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR include reforme importante, printre care se numără:

• Reducerea numărului de ministere la maximum 16 și a agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor;
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%;
• Audit de eficiență pentru autoritățile centrale și companiile de stat;
• Lansarea unui program strategic pentru eliminarea inegalităților teritoriale.

Aceste măsuri sunt menite să sprijine dezvoltarea echitabilă a regiunilor și să promoveze investiții în infrastructură, educație și sănătate.

Servicii Publice de Calitate și Crearea de Locuri de Muncă

Pentru a asigura un viitor prosper pentru fiecare regiune, este esențial să ne concentrăm asupra atragerii de investiții și creării de locuri de muncă prin îmbunătățirea serviciilor publice. Acest lucru poate fi realizat prin debirocratizare, simplificare și dereglementare, având în vedere că autoritățile de reglementare eficiente constituie un pilon central al supravegherii piețelor.

Debirocratizare și Simplificare

Implementarea unei auditori care să conducă la comasarea autorităților de reglementare este crucială. Măsurile necesare includ anularea sau simplificarea reglementărilor nefuncționale, digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la administrațiile publice centrale și locale, precum și eliminarea cerințelor de documente emise de alte instituții publice. Aceste acțiuni vor reduce redundanțele birocratice și vor facilita accesul cetățenilor la servicii.

De asemenea, este importantă simplificarea proceselor de evaluare și accesare a fondurilor europene, precum și crearea unei baze de date publice accesibile pentru autorizațiile necesare fiecărei activități comerciale, gestionată de registrul comerțului. În plus, se va înființa un birou unic pentru avizare și consiliere în vederea investițiilor la nivel județean.

Descentralizarea Administrației Publice Locale

Un alt pas esențial este descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale. Aceasta presupune transferul de active, competențe și responsabilități de la nivelul superior la cele inferioare. Identificarea activelor degradate din instituțiile centrale și transferarea lor către primării și consilii județene sunt măsuri care pot îmbunătăți gestionarea resurselor.

În plus, se va implementa un dialog constant cu asociațiile primarilor și președinților de consilii județene pentru a aplica principiul subsidiarității. Proiectele vor fi finanțate de la bugetul de stat pe baza eficienței, iar procedurile de împrumut vor fi flexibilizate pentru unitățile administrativ-teritoriale care demonstrează sustenabilitate financiară.

Reforma Fiscal-Bugetară

Reformele fiscale vor viza reducerea cheltuielilor și risipa banilor publici prin reașezarea bugetului în conformitate cu noile priorități de dezvoltare. Aceasta va implica raționalizarea cheltuielilor nejustificate și extinderea achizițiilor centralizate, împreună cu un mecanism de control pentru creșterile de costuri. Proiectele de investiții vor fi prioritizate, iar sistemul de achiziții publice va fi eficientizat.

Un nou statut pentru funcționarii publici va include criterii de performanță și salarizare meritocratică. În plus, facilitățile fiscale pentru sectorul cercetare-dezvoltare vor fi simplificate, corelându-se cu impozitul minim global. Schemele de ajutor de stat vor fi eficiente și competitive, sprijinind investițiile în modernizarea tehnologică a economiei.

Monitorizarea constantă a eficacității acestor scheme va asigura adaptarea lor la dinamica pieței, consolidând astfel capacitatea statului de a elabora și implementa strategii eficiente pentru dezvoltarea economică.

Continuarea Reformelor Economice și Sociale

Se preconizează continuarea reformelor menite să alinieze politicile economice și sociale ale României la standardele și recomandările OCDE. Aceste reforme vizează consolidarea fiscal-bugetară, cu scopul de a transforma România într-un stat puternic în cadrul Uniunii Europene. Conform angajamentelor asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu și PNRR, se dorește o consolidare fiscal-bugetară în următorii șapte ani, cu o reducere a deficitului bugetar ESA la 7% din PIB până în 2025 și menținerea datoriei publice sub 60% din PIB.

Politici Fiscale și Impozite

Se va menține cota unică de impozitare pentru a asigura predictibilitate fiscală. În plus, se va implementa o reducere graduală a taxelor și impozitelor pe muncă, cu scopul de a diminua povara fiscală cu până la 5 puncte procentuale, în special pentru salariile mici și familiile cu copii. De asemenea, se va elimina contribuția la asigurarea de sănătate CASS pentru elevii și studenții care desfășoară activități de muncă sau internshipuri în timpul studiilor de licență și masterat, în limita vârstei de 26 de ani. Pensionarii cu stagiul complet de cotizare care optează pentru un loc de muncă vor beneficia de scutiri de CASS și opțiuni pentru plata CAS, încurajând astfel îmbătrânirea activă. De asemenea, se va introduce impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiții Strategice

România va beneficia de peste 155 miliarde de euro în investiții publice în următorii cinci ani, dintre care 120 miliarde de euro în următorii patru ani. Se estimează că în anul 2025, 8% din PIB va fi alocat pentru investiții din buget și fonduri europene, totalizând aproximativ 150 miliarde de lei pentru proiecte în domeniul educației, sănătății, infrastructurii rutiere și feroviare, agriculturii și mediului.

Investițiile în infrastructura de transport vor atinge un nivel istoric, cu peste 27 miliarde de euro destinați completării rețelei de 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres, precum și extinderii infrastructurii feroviare pe 2.700 km. De asemenea, se preconizează finalizarea a trei spitale regionale, construirea a 10 noi spitale și modernizarea a 17 spitale existente. Vor fi realizate 200 de centre comunitare integrate de sănătate în zonele urbane mici și rurale, împreună cu dotarea a 2.600 de cabinete medicale.

În sectorul agricol, se vor aloca peste 16 miliarde de euro în următorii patru ani pentru investiții în irigații și stimulente pentru fabrici noi de procesare, depozitare și ambalare. În educație, se vor investi peste 6 miliarde de euro, incluzând extinderea Programului „Masă caldă” în școlile din România, sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, construirea a 900 de creșe și grădinițe, precum și modernizarea a 9.000 de școli și achiziționarea a 1.200 de microbuze electrice pentru transportul elevilor.

Dezvoltarea Urbană și Regională

Va fi implementat un program de dezvoltare destinat a 300 de orașe cu o populație de sub 100.000 de locuitori, având ca scop reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale. Acest program va viza îmbunătățirea infrastructurii urbane, calității serviciilor publice și stimularea economiei locale, pentru a face aceste comunități mai atractive pentru investiții și dezvoltare sustenabilă. Prioritățile includ modernizarea rețelelor de transport, investiții ecologice, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât orașele să devină mai locuibile și competitive.

Sprijin pentru Familiile cu Copii

În cadrul unui pachet demografic, se vor oferi facilități concrete pentru achiziționarea de bunuri și servicii destinate familiilor cu copii, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții și sprijinirea dezvoltării tinerelor generații.

Proiecte pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Locuire și Sprijinirea Familiei

În următorii ani, se preconizează construirea a 100.000 de locuințe sociale, având ca obiectiv principal asigurarea unor soluții accesibile pentru locuire. Aceste inițiative vizează în mod special sprijinirea familiilor tinere și a celor cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică a țării.

De asemenea, se vor continua proiectele de construire a creșelor, menite să sprijine familiile tinere și să ofere condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Prin aceste măsuri, se investește în educație, asigurându-se acces echitabil la un învățământ de calitate, astfel încât niciun copil să nu rămână în urmă.

Reforme Fiscale și Bugetare

Ministerul Finanțelor propune o serie de reforme menite să consolideze fiscalitatea bugetară, având ca obiectiv un deficit bugetar de sub 3% din PIB pe termen mediu. Aceste măsuri includ îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, precum și reducerea numărului de ministere și agenții, pentru o eficiență sporită.

Un alt aspect important vizează sustenabilitatea datoriei guvernamentale, cu scopul de a menține datoria brută sub 60% din PIB. Se intenționează asigurarea unei finanțări echilibrate atât din surse interne, cât și externe, precum și dezvoltarea pieței interne a titlurilor.

Strategii pentru Creșterea Veniturilor Publice

Reforma fiscală va viza o mai mare echitate și predictibilitate în sistemul de impozitare. Se va menține cota unică de impozitare timp de patru ani, ceea ce va încuraja mediul de afaceri și va susține ritmul de investiții. Proiectele de operaționalizare, precum Neptun Deep, vor avea un impact semnificativ asupra veniturilor publice.

De asemenea, se propune actualizarea redevențelor pentru resursele naturale și minerale, precum și implementarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate. Se va urmări totodată reducerea poverii fiscale pe muncă și sprijinirea părinților cu mai mulți copii prin reducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Aceste măsuri și reforme sunt esențiale pentru crearea unui mediu economic mai stabil și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor, având ca scop final dezvoltarea unei societăți mai echitabile și prosperă.

Reforme fiscale și bugetare pentru sprijinirea familiilor și a tinerilor

În contextul actual, se propun măsuri care vizează reducerea impozitelor cu până la 5 puncte procentuale, în special pentru salariile mici și familiile cu copii, menținând suma de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim. De asemenea, se preconizează scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru elevii și studenții angajați sau în internship, cu vârsta sub 26 de ani. O altă măsură importantă este scutirea de CASS și opțiunea de a plăti contribuții la asigurările sociale (CAS) pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare și se angajează, încurajând astfel îmbătrânirea activă.

Bugetare bazată pe politici publice

Reformele vizează trecerea de la un buget orientat pe resurse la unul bazat pe rezultate, asigurând transparență în alocarea cheltuielilor publice. Se va realiza o analiză calitativă a alocărilor bugetare în funcție de programe și politici publice, precum și implementarea bugetării verzi. Aceste măsuri au scopul de a reduce decalajele economice și sociale dintre regiunile țării și de a fundamenta programarea bugetară pe studii de impact și indicatori de performanță.

Controlul cheltuielilor publice

Un alt aspect important este reformarea sistemului de gestionare a banilor publici. Se va realiza o analiză a eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice, raționalizând cheltuielile nejustificate și extinzând achizițiile centralizate. De asemenea, se va crea o bază de date pentru a controla creșterile costurilor care depășesc 20% față de media instituțiilor publice. Proiectele de investiții vor fi prioritizate în funcție de alocările financiare efective.

Îmbunătățirea sistemului de achiziții publice

Va fi implementat un nou statut pentru funcționarii publici, care să includă criterii de performanță și salarizare bazată pe merit. Disciplinele financiare vor fi consolidate prin reforme instituționale, având în vedere eficiența administrativă. Se preconizează reorganizarea structurilor de finanțe publice și comasarea instituțiilor cu atribuții similare, pentru a asigura o gestiune mai eficientă a resurselor publice.

Reforme în administrarea impozitelor și taxelor

Reformele vizează creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale. Se va lucra la eficientizarea și transparentizarea procesului de colectare, prin reducerea birocrației. ANAF va fi modernizat prin digitalizare, iar controalele vor fi țintite prin implementarea unor module de management al riscurilor. Simplificarea procedurilor fiscale va contribui la reducerea costurilor și la diminuarea evaziunii fiscale, având ca obiectiv o reducere semnificativă a acestui fenomen.

Managementul companiilor de stat

Reformele propuse în managementul companiilor de stat urmăresc asigurarea profesionalizării și independenței managementului, crescând astfel performanțele economice și veniturile acestora. Se va îmbunătăți legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat, pentru a sprijini dezvoltarea sustenabilă și eficientă a acestora.

Consolidarea Guvernanței Corporative în Întreprinderile Publice

În conformitate cu Ghidul OCDE privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, se propun măsuri esenţiale pentru întărirea rolului Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice. Aceste măsuri includ implementarea unui tablou de bord pentru monitorizarea performanţei întreprinderilor publice, precum şi adoptarea contractelor de performanţă în acest sector. De asemenea, se va pune accent pe introducerea normativelor de cheltuieli și pe gestionarea eficientă a cheltuielilor de capital.

Transparenţă şi Profesionalizare în Recrutarea Conducerii

Guvernanţa corporativă în companiile de stat va fi realizată cu un grad ridicat de transparenţă, evitându-se politicizarea procesului. Recrutarea conducerilor va fi realizată deschis, cu scopul de a creşte profesionalizarea şi autonomia consiliilor întreprinderilor de stat, conform recomandărilor OCDE. Se va urmări, de asemenea, reducerea risipei în sectorul public prin eliminarea excepţiilor prevăzute de Legea nr. 296/2023 pentru companiile listate şi prin diminuarea cheltuielilor cu cel puţin 15%, exceptând investiţiile.

Renaşterea Industrială prin Investiţii

Un model de creştere economică bazat pe productivism va fi implementat, cu scopul de a transforma România într-un hub tehnologic şi industrial în Europa de Est. Investiţiile masive în infrastructură, estimate la peste 155 miliarde de euro în următorii cinci ani, vor viza sectoare precum transportul, mediul, educaţia, sănătatea, tehnologia şi industriile competitive. Se preconizează alocarea a 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat destinate industriilor de înaltă tehnologie, inclusiv în domeniul auto, chimic, farmaceutic, alimentar, metalurgic, al materialelor de construcţii, apărare şi energie.

Sprijin pentru IMM-uri şi Industria Prelucrătoare

Se vor implementa programe de garanţii pentru industria prelucrătoare şi IMM-uri, cu accent pe investiţii, exporturi şi crearea de produse cu valoare adăugată ridicată. Mecanismele de finanţare vor include opţiuni de „private equity”, orientate spre performanţa economică. Se va urmări stabilitatea şi predictibilitatea mediului de afaceri, iar orice modificare de taxe şi impozite va fi discutată prealabil cu sectorul de afaceri, urmând o evaluare a eficienţei acestora.

Promovarea Patriotismului Economic

Se va încuraja crearea de companii campioni regionali printr-o schemă de ajutor de stat pentru investiţii greenfield de peste 150 milioane de euro în industria prelucrătoare. Aceasta va include granturi de 25% din valoarea investiţiei, subvenţionarea parţială a dobânzii şi o procedură de avizare accelerată pentru documentele necesare. De asemenea, se va urmări reducerea cu cel puţin 20% a numărului de avize şi documente necesare, precum şi digitalizarea completă a procedurilor de raportare.

România ca Hub Regional de Cercetare şi Inovare

România se va poziţiona ca un hub regional de cercetare şi inovare, oferind granturi pentru stimularea acestor activităţi, sprijinind astfel dezvoltarea economică durabilă și inovatoare a ţării.

Sprijin pentru IMM-uri și inovație în România

Imm-urile care promovează inovația deep-tech și colaborează cu entități de cercetare vor beneficia de un sistem de finanțare etapizat, adaptat gradului de dezvoltare al fiecărei întreprinderi. Scopul este stimularea marilor companii să își înființeze divizii de cercetare și dezvoltare în România prin măsuri specifice.

Beneficii fiscale pentru companii

Printre măsurile propuse se numără creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit, care va ajunge la 150% în termen de trei ani și la 200% în cinci ani. De asemenea, va fi introdus un credit fiscal pentru investiții în cercetare, de până la 30% din cheltuielile eligibile, alături de garanții pentru credite destinate cercetării.

Reducerea decalajelor de dezvoltare regională

Se va implementa o schemă de ajutor de stat pentru investiții în dezvoltarea regională, cu un buget total de 450 milioane de euro. Această schemă va viza creșterea gradului de ocupare în județele cu un nivel de dezvoltare sub media regiunii sau cu șomaj ridicat, peste 5%. Cheltuielile pentru locurile de muncă create vor fi compensate, asigurând salarii cel puțin egale cu câștigul salarial mediu brut lunar.

Sprijin financiar pentru angajatori

Sprijinul financiar va ajunge la maximum 100.000 de euro, din care 50% va fi acoperit prin ajutor nerambursabil, destinat exclusiv salariilor angajaților pentru noile locuri de muncă create. De asemenea, statul va oferi garanții pentru creditele angajatorilor, acoperind 50% din plafonul maxim de 100.000 de euro.

Program național de stimulare economică

În vederea industrializării României și reducerii decalajelor de dezvoltare, se va lansa un program național multianual de stimulare economică. Acesta va viza atragerea investitorilor și crearea de locuri de muncă în județele cu indicatori economici sub media regională. Programul va fi gestionat de consiliile județene, prin apeluri de tip minimis, oferind ajutoare întreprinderilor care investesc și creează locuri de muncă în localitățile cu sub 100.000 de locuitori. Bugetul alocat este de 100 milioane de euro pe județ eligibil.

Programe de locuințe și credite pentru tineri

Programul „Investește în casa ta” se adresează tinerilor de până la 35 de ani, oferind posibilitatea obținerii unui credit ipotecar sau imobiliar garantat de stat, cu o valoare maximă de 120.000 de euro și un avans de doar 5%. Perioada de rambursare poate ajunge până la 30 de ani, iar statul va garanta 80% din sumă, cu un plafon anual de garanții de 2 miliarde de lei.

Împrumuturi pentru tineri și studenți

Programul „Family start” permite tinerilor până la 45 de ani care își întemeiază o familie să obțină împrumuturi pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o garanție de 80% din partea statului și dobândă subvenționată. De asemenea, programul „Student invest” oferă studenților, masteranzilor și doctoranzilor acces la împrumuturi cu o garanție similară și dobândă subvenționată. În plus, se va implementa un program național de sprijin pentru familiile cu copii, incluzând facilități la creditele ipotecare existente și viitoare.

Sistem de Finanțare pentru Mediul Privat și Autoritățile Locale

Se propune dezvoltarea unui sistem de finanțare destinat sprijinirii mediului privat și autorităților publice locale, inițiativa fiind susținută de Banca de Investiții și Dezvoltare. Acest nou sistem va implementa un model echitabil pentru unitățile administrativ-teritoriale, având ca scop creșterea sustenabilității financiare prin ajustarea cotelor de alocare a impozitului pe venit, în funcție de necesitățile de dezvoltare și recuperare a decalajelor economice.

Modificări Legislative

Se preconizează modificarea Legii finanțelor publice locale, astfel încât entitățile care desfășoară activitate la o altă adresă decât sediul social și au cel puțin un angajat să se înregistreze fiscal la ANAF. În prezent, acest proces este necesar doar pentru cele cu minimum cinci angajați. De asemenea, se va institui un fond special de cofinanțare pentru a facilita accesarea fondurilor europene de către unitățile administrativ-teritoriale.

Dezvoltarea Piețelor Financiare

Un alt obiectiv este dezvoltarea pieței de capital, esențială pentru diversificarea surselor de finanțare ale companiilor românești. Se va crea o piață de creștere pentru IMM-uri pe Bursa de Valori București, continuând totodată ajutoarele din fonduri europene pentru listarea companiilor private. De asemenea, se va promova dezvoltarea industriei fondurilor de investiții printr-o legislație adecvată, având în vedere implicațiile fondurilor de pensii în finanțarea economiei, prin vehicule de investiții specializate.

Priorități Strategice

Printre prioritățile stabilite se numără dezvoltarea pieței derivatelor, listarea de companii private, crearea de noi instrumente financiare și adaptarea legislației pentru a sprijini evoluția industriei fondurilor de investiții. De asemenea, se dorește o legislație atractivă care să faciliteze finanțarea proiectelor locale, inclusiv cele ecologice, prin emisiuni de obligațiuni, atât prin plasament privat, cât și prin oferte publice.

Reglementarea Criptoactivelor

Se impune o reglementare transparentă a criptoactivelor, prin implementarea Regulamentului European MiCA (Markets in Crypto-assets) și stabilirea unui regim predictibil de impozitare pentru emitenți și furnizori de servicii de criptoactive.

Strategii de Dezvoltare Economică

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului urmărește o dezvoltare economică bazată pe investiții publice și fonduri europene, cu accent pe creșterea investițiilor publice și absorbția fondurilor europene. De asemenea, se va stimula investiția privată și se va promova dezvoltarea regională echilibrată prin scheme de ajutor de stat și dezvoltarea parcurilor industriale.

Sprijin pentru IMM-uri

Un alt obiectiv este susținerea IMM-urilor și a microîntreprinderilor, prin îmbunătățirea programelor multianuale și menținerea pragului fiscal de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, alături de simplificarea procedurilor birocratice.

Consolidarea Educației și Reorganizarea Companiilor de Stat

Se va pune accent pe consolidarea educației duale și a cercetării, extinzând programele de studii duale pentru a răspunde cerințelor pieței muncii. În plus, se va reorganiza sectorul companiilor de stat prin aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, având ca scop creșterea eficienței și sustenabilității acestora.

Modernizarea Industriei de Apărare

În final, se va promova modernizarea industriei naționale de apărare, transformând-o într-un pilon de creștere economică, prin investiții strategice, colaborări internaționale și dezvoltarea de noi tehnologii.

Turismul ca Sector Strategic

Promovarea turismului și agroturismului este esențială pentru creșterea economică, având în vedere că acest sector poate deveni un motor economic important. Este necesară susținerea investițiilor în infrastructură și valorificarea resurselor naturale, cu scopul de a crește contribuția sectorului turistic la PIB.

Promovarea Destinațiilor Turistice

Sprijinirea organizării Organizațiilor de Management al Destinației (OMD) la nivel local, județean și regional este vitală pentru a evidenția atracțiile turistice din România. Aceste inițiative pot contribui la creșterea vizibilității destinațiilor românești.

Investiții în Turismul Balnear

Este importantă susținerea investițiilor în turismul balnear, pentru a valorifica resursele naturale ale României. Finanțările pot proveni atât din fonduri europene, cât și din bugetul de stat, inclusiv printr-o schemă de ajutor de stat de minimis destinată modernizării stațiunilor balneare.

Creșterea Bugetului de Promovare

Creșterea bugetului destinat promovării României ca destinație turistică este esențială. Acest lucru include campanii de promovare pe piețele externe și stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru a atrage un număr mai mare de turiști străini și a extinde durata vacanțelor acestora în România.

Sprijin pentru Mediul de Afaceri din Turism

Sprijinirea mediului de afaceri din domeniul turismului este crucială pentru creșterea competitivității acestuia. Măsurile adoptate pot avea un impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului.

Transformare Digitală pentru IMM-uri

Un program de 36 de milioane de euro din PNRR este destinat transformării digitale a cel puțin 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii. Acesta vizează consolidarea competențelor digitale ale angajaților și îmbunătățirea performanței acestora.

Strategia de Digitalizare a IMM-urilor

Implementarea unei strategii dedicate digitalizării IMM-urilor, susținută de hub-uri regionale de inovare și programe de finanțare, va facilita accesul la resurse necesare pentru adaptarea la noile tehnologii.

România – Hub de Securitate Cibernetică

România se prezintă ca un hub de securitate cibernetică, având alocați 217 milioane de euro din PNRR și fonduri europene pentru construirea unui pol european de expertiză tehnologică. De asemenea, se investesc peste 25 de milioane de euro pentru dezvoltarea de noi competențe în domeniul securității cibernetice și prevenirea dezinformării.

Centrul Național de Coordonare pentru Competențe în Securitate Cibernetică

Centrul Național de Coordonare pentru Competențe în Securitate Cibernetică (NCC RO) face parte dintr-un cadru european de management, ce include Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice. Acest cadru va facilita coordonarea investițiilor în cercetare și tehnologie în domeniul securității cibernetice în Uniunea Europeană.

Proiecte în Tehnologii Avansate

Se preconizează finanțarea proiectelor în domeniul tehnologiilor avansate, incluzând inteligența artificială și robotică, pentru crearea de hub-uri de inovare. Printre acestea se numără HUB-ul Român de Inteligență Artificială, infrastructura europeană pentru reactoare rapide și Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări.

Digitalizarea României

Digitalizarea României va fi susținută prin bugetare bazată pe rezultate și parteneriate public-private. Este important să se asigure sustenabilitatea proiectelor de digitalizare, cu finanțare din bugetul de stat sau din alte surse.

Cadru de Reglementare pentru Inovație

Elaborarea unui cadru de reglementare funcțional și flexibil este necesară pentru susținerea proiectelor inovatoare. Se propune, de asemenea, un cadru legal care să reglementeze proprietatea intelectuală și să faciliteze parteneriatele public-private pentru testarea și implementarea inovațiilor.

Accesibilitate Digitală în Zona Rurală

Extinderea accesului la servicii digitale în zona rurală este un obiectiv important. Programul național pentru transformarea digitală a autorităților publice locale va include integrarea serviciilor digitale la nivelul comunelor, asigurând astfel o dezvoltare uniformă a acestui sector.

Fonduri pentru conectivitate și digitalizare

Guvernul român va asigura sursele de finanțare prin bugetul de stat și prin atragerea de fonduri europene, având ca obiectiv principal îmbunătățirea conectivității pentru cetățeni, în special în zonele izolate. Astfel, 94 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi destinate sprijinirii utilizării serviciilor de comunicații în localitățile fără acces la internet sau alte servicii de comunicație. Această inițiativă va permite extinderea rețelelor de mare viteză către peste 945 de comunități defavorizate.

Conectarea românilor din diaspora

Un alt pas important vizează conectarea românilor care trăiesc în străinătate la serviciile digitale din țară. Acest lucru va implica realizarea interoperabilității cu alte state membre ale Uniunii Europene prin construirea nodului eIDAS pentru România. Proiectele viitoare vor permite autentificarea cetățenilor pe portalurile diverselor servicii publice oferite de statul român, utilizând credențialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte țări membre.

Debirocratizare și digitalizare a administrației

Un aspect esențial al strategiei de digitalizare este debirocratizarea administrației publice. În următoarele șase luni, va fi elaborată o foaie de parcurs pentru simplificarea serviciilor publice, iar catalogul serviciilor publice ale administrației centrale va fi actualizat. De asemenea, va fi creat un registru al instituțiilor și autorităților publice, iar Registrul aplicațiilor informatice va fi operaționalizat, cu scopul de a integra toate aplicațiile destinate serviciilor publice.

Program național pentru intabularea imobilelor

Se va iniția un program național pentru intabularea imobilelor deținute de stat, însoțit de crearea Registrului național al proprietăților gestionat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). De asemenea, un punct digital unic va fi operaționalizat, incluzând o versiune mobilă și dezvoltarea portofelului digital al cetățeanului.

Legislație pentru arhivarea electronică

Un alt obiectiv important este realizarea legislației referitoare la arhivarea electronică, ce va permite implementarea unui serviciu guvernamental pentru stocarea documentelor în format electronic. În plus, se va adopta o foaie de parcurs pentru migrarea autorităților publice locale în cloudul guvernamental, facilitând astfel accesibilitatea și eficiența serviciilor publice.

Integrarea platformelor informatice

Operaționalizarea Platformei naționale de interoperabilitate (PNI) reprezintă un alt pas important, care va necesita finanțare pentru adaptările tehnice necesare interconectării cu sistemele informatice locale și naționale. Integrarea platformelor informatice care oferă servicii publice cu RoeID va simplifica și eficientiza accesul cetățenilor la aceste servicii.

Simplificarea procesului de obținere a autorizațiilor

Digitalizarea completă a procesului de obținere a autorizațiilor de construcție va facilita solicitările la nivelul tuturor autorităților publice locale. De asemenea, va fi înființată o comisie unică de avizare, unificând avizatorii într-un singur punct de contact, ceea ce va reduce timpul de emitere a actelor și va sprijini dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.

Respectarea diversității lingvistice

Este esențial ca procesul de debirocratizare și digitalizare să respecte drepturile minorităților naționale, asigurând utilizarea limbilor acestora în relația cu statul. Platformele digitale de administrație publică vor include opțiuni de utilizare în limbile minorităților pentru a facilita accesul corect la toate operațiunile.

Program național de formare în domeniul digital

Se va înființa un program național prioritar pentru specializarea personalului din administrațiile publice în utilizarea sistemelor și platformelor digitale, colaborând cu universități de profil. Digitalizarea educației va fi, de asemenea, un obiectiv central, incluzând dotarea școlilor din mediul rural cu echipamente digitale și acces la internet de mare viteză, precum și digitalizarea a 61 de universități pentru a îmbunătăți accesul la resurse educaționale.

Obiectivele Ministerului Muncii pentru Îmbunătățirea Pieței Muncii

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale își propune să îndeplinească o serie de obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a sprijini dezvoltarea pieței muncii din România. Printre aceste măsuri se numără:

Salarii și Beneficii

Implementarea salariului minim european va fi o prioritate, alături de introducerea unui sistem de remunerare bazat pe performanță, care va lua în considerare nu doar volumul de muncă, ci și eficiența și rezultatele obținute.

Un alt aspect important este operaționalizarea fondurilor de pensii administrate privat și majorarea sumelor deductibile pentru pilonul 3 și 4 de pensii. De asemenea, programul „România profesională” va aloca anual 4 milioane de euro pentru acordarea de vouchere, cu valori între 100 și 800 de euro, destinate persoanelor care doresc să se califice sau să se recalifice în domenii esențiale pentru economia națională.

Incentive pentru Tineri

Ministerul va oferi o primă de stabilitate pentru tinerii absolvenți care se angajează pentru prima dată cu contract pe perioadă nedeterminată. Aceasta va fi de 1.000 lei pe lună în primele 12 luni și de 1.250 lei pe lună în următoarele 12 luni.

În plus, angajatorii vor beneficia de o subvenție de 2.250 lei pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată, cu condiția menținerii raporturilor contractuale timp de 18 luni.

Sprijin pentru Regiuni cu Șomaj Ridicat

Se va implementa o schemă de ajutor pentru creșterea gradului de ocupare în zonele cu șomaj ridicat, oferind sprijin financiar de până la 100.000 de euro pentru angajarea și formarea tinerilor, inclusiv prin credite garantate de stat.

Ucenicie și Calificare

Un buget de 320 milioane de lei va fi destinat programelor de ucenicie pentru tineri, cu scopul de a sprijini antreprenorii care angajează personal calificat. De asemenea, șomerii vor avea ocazia să obțină calificări corelate cu cerințele pieței muncii prin contracte de ucenicie.

Formare Profesională și Recalificare

Ministerul va oferi sprijin financiar angajatorilor pentru formarea profesională a șomerilor în meserii specializate, precum electricieni sau mecanici. Totodată, se va încuraja dezvoltarea economiei sociale și se vor lansa scheme de ajutor de stat pentru mobilitatea forței de muncă.

Facilități pentru Angajarea Persoanelor Vârstnice

Se urmărește încurajarea muncii prin prelungirea vieții active, oferind facilități fiscale companiilor care angajează persoane de peste 55 de ani sau care oferă programe flexibile pentru vârstnici.

Sprijin pentru Calificare și Reconversie

Facilitățile pentru angajatori se vor extinde, acoperind până la 50% din cheltuielile pentru calificarea și reconversia profesională a angajaților, în special pentru cei care depășesc vârsta uceniciei.

Creșterea salarială și stabilitatea locului de muncă

Noua calificare profesională va aduce o creștere semnificativă a salariului, cu un minimum de 20%, însoțită de un contract pe durată nedeterminată. De asemenea, cheltuielile legate de calificare la locul de muncă vor beneficia de deductibilitate fiscală, iar garanțiile financiare vor atinge 2 miliarde de lei anual. Programul va fi finanțat din fonduri europene, având alocat 210 milioane de euro pentru o perioadă de 6 ani, destinat calificării și reconversiei profesionale.

Actualizarea competențelor în contextul tranziției

Se va pune accent pe actualizarea competențelor sau recalificarea persoanelor afectate de procesul de tranziție justă, oferind măsuri active de ocupare, cu prioritate pentru cei care au pierdut locul de muncă. Este esențial să valorificăm potențialul tinerilor pe piața muncii printr-un proiect național care vizează creșterea gradului de ocupare și îmbunătățirea competențelor profesionale, încurajând participarea la programe de ucenicie. Bugetul alocat acestui proiect este de 26,7 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat.

Programe de formare profesională și consiliere

Proiectul FORMACTIV va contribui la formarea și integrarea în câmpul muncii a 20.000 de șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, prin programe de formare profesională. Bugetul disponibil pentru acest program este de 31 milioane de euro, provenind din bugetul de stat și fonduri europene. De asemenea, se vor extinde serviciile de consiliere și orientare profesională pentru elevi și studenți, cu posibilitatea externalizării acestor servicii către operatori privați, remunerați în funcție de rezultate.

Sustenabilitate și integrarea persoanelor cu dizabilități

Se va susține economia circulară și se vor modifica legislația muncii pentru a include forme de muncă flexibilă. Programele de studii duale, atât preuniversitare cât și universitare, vor fi consolidate, iar angajatorii vor beneficia de o subvenție de 2.250 lei timp de 12 luni pentru angajarea șomerilor de lungă durată, care au în întreținere cel puțin 3 copii. În plus, se vor crea locuri de muncă în localități mai mici prin facilități fiscale și alte măsuri.

Programe de formare pentru seniori și persoane cu dizabilități

ANOFM va introduce programe gratuite de formare profesională pentru persoanele vârstnice, iar integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități va fi o prioritate. Programul START în antreprenoriat va sprijini dezvoltarea a 45 de afaceri incluzive și va dezvolta competențele antreprenoriale pentru 395 de persoane cu dizabilități.

Accesibilitate și viață independentă pentru persoanele cu dizabilități

Se va crea o platformă de pregătire pentru muncă și angajare asistată, având ca scop îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, prin dezvoltarea unui cadru legislativ specific. De asemenea, se vor promova soluții inovative care să asigure o viață independentă pentru aceste persoane. În acest context, se preconizează dezvoltarea a 2.000 de servicii comunitare integrate și reducerea costurilor cu energia pentru familiile cu venituri mici.

Sprijin pentru investiții în locuințe

Programul va include sprijin pentru investiții de izolare termică a locuințelor, montarea feroneriilor cu geam termopan și instalarea sistemelor fotovoltaice, contribuind astfel la îmbunătățirea condițiilor de trai în mediul rural.

Stimularea financiară și standardele minime de viață

Se intenționează asigurarea de stimulente financiare prin granturi și garanții pentru creditele destinate îmbunătățirii standardelor de viață. Un program național dedicat standardelor minime de viață va fi finanțat atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene, având ca scop aducerea tuturor localităților din România la un standard minim de locuit. La nivel european, se va constitui un fond special destinat finanțării directe a localităților din mediul rural pentru asigurarea acestor standarde. Contribuția la acest fond va fi împărțită în mod egal între fonduri europene și bugetul de stat.

Dezvoltarea serviciilor comunitare integrate

Vor fi dezvoltate servicii comunitare integrate, în special în mediul rural, pentru a identifica și evalua nevoile comunității, precum și ale persoanelor afectate de sărăcie și excluziune. Aceste servicii vor asigura accesul la asistență socială, medicală, educațională și de ocupare. Se va pune accent pe servicii personalizate de sprijin pentru persoanele adulte cu dizabilități, care vor include asistență personală, consiliere, mediere ocupațională și îngrijire la domiciliu, având ca scop integrarea socio-economică a acestora.

Infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități

Se vor aloca 29 milioane de euro pentru construirea și reabilitarea a 93 de centre de zi și de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități. Aceste centre vor oferi servicii de asistență și sprijin, inclusiv echipe mobile de îngrijire pentru a răspunde nevoilor comunității.

Infrastructura socială pentru persoanele vârstnice

Un buget de 85 milioane de euro va fi destinat creării unei rețele de 71 de centre de servicii de zi pentru persoanele vârstnice. Aceste centre vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, fiecare având cel puțin o echipă mobilă dedicată persoanelor în vârstă care nu pot ajunge la centre.

Modificări legislative și accesibilitate

Se va modifica organigrama asistenților personali, scutind această modificare de aprobarea prin memorandum guvernamental, conform legislației în vigoare. De asemenea, se va implementa programul național „Localitate accesibilă”, care va beneficia de fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene pentru accesibilizarea spațiilor publice.

Sprijin pentru dispozitive asistive și salarizarea asistenților personali

Fiecare persoană va beneficia de vouchere pentru dispozitive asistive, fără restricții sau aprobări suplimentare. Cheltuielile pentru salarizarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap vor fi acoperite în proporție de 90% din bugetul de stat, prin cote defalcate de TVA.

Centre de tip respiro și cămine pentru vârstnici

Se preconizează construirea a cel puțin 50 de centre de tip respiro pentru persoanele adulte cu dizabilități, precum și înființarea de cămine pentru persoanele vârstnice, în colaborare cu bisericile și organizațiile civile.

Sprijin pentru familiile tinere și ocuparea femeilor

Vor fi implementate măsuri de sprijin pentru familiile tinere și pentru încurajarea participării active a femeilor în activitățile economice. Pachetele de sprijin în valoare de 2.000 lei vor fi oferite pentru creșterea ocupării femeilor tinere din grupuri dezavantajate, incluzând formare profesională și consiliere.

Prevenirea abuzurilor și majorarea indemnizației pentru mame

Se va acționa pentru prevenirea și combaterea abuzurilor și hărțuirii la locul de muncă, iar indemnizația pentru mame va fi majorată, cu creșterea pragurilor minime și maxime. Mamele de preșcolari vor beneficia de sprijin profesional, iar angajatorii vor fi ajutați să amenajeze spații destinate supravegherii copiilor preșcolari.

Inițiative pentru Susținerea Familiilor și a Femeilor

Un set de măsuri diverse a fost propus pentru a sprijini femeile și familiile în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Aceste inițiative includ parteneriate cu organizații specializate în servicii de pregătire și recuperare fizică pentru mamele care au născut, precum și asistență în prevenirea și tratarea depresiei postnatale.

De asemenea, se urmărește facilitarea angajării femeilor cu copii prin reconcilierea muncii cu viața de familie, inclusiv flexibilizarea programului de lucru și adaptarea fișei postului. Proiectul „Venus II – Aequilibrium” are ca scop dezvoltarea rețelei naționale de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice, cu intenția de a dubla numărul acestora în zonele urbane mici și rurale.

Legislație și Acces la Informații

Un alt obiectiv important este îmbunătățirea legislației în domeniul egalității de șanse, prin elaborarea, implementarea și monitorizarea eficientă a acesteia. În plus, se va crea o platformă digitală pentru a facilita accesul femeilor și al cetățenilor la informații și servicii legate de egalitate de șanse.

Sprijin Financiar și Educațional

Un sprijin financiar de 15.000 de lei va fi oferit pentru tratamentele medicale și procedurile de fertilizare, destinat cuplurilor și persoanelor singure care se confruntă cu probleme de infertilitate. Fiecare beneficiar poate solicita ajutoare pentru maximum trei proceduri, cu un total de 10.000 de proceduri FIV finanțate anual.

Se vor înființa creșe cu program prelungit până la ora 18:00 și spații dedicate copiilor în companiile angajatorilor, pentru a sprijini părinții în echilibrarea vieții profesionale cu cea familială. De asemenea, vor fi alocate pachete de 2.000 de lei pentru tinerile femei din grupuri defavorizate, pentru formare profesională și reintegrare în sistemul educațional.

Antreprenoriat Feminin și Investiții în Educație

Susținerea antreprenoriatului feminin va fi realizată prin oferirea a 1.000 de granturi de câte 20.000 de euro, împreună cu garanții pentru credite avantajoase, destinate tinerelor antreprenoare din domenii cu potențial de creștere. Totodată, se preconizează investiții de 50 milioane de euro pentru construirea a 159 de centre de zi destinate prevenirii separării copiilor de familiile lor.

Priorități pentru Copii

Anul 2025 va fi declarat anul copilului, având ca obiectiv asigurarea accesului la servicii de calitate în educație și sănătate. Vor fi prioritizate investițiile în aceste domenii, iar tematica drepturilor copiilor va fi inclusă în concursurile de proiecte gestionate de autoritățile locale.

Se va înființa un centru de excelență pentru siguranța digitală a copiilor, iar Telefonul copilului va fi modernizat, beneficiind de fonduri europene în valoare de 13,8 milioane de euro. De asemenea, va fi implementat un plan național de garanție pentru copii, având ca scop reducerea sărăciei și excluziunii sociale pentru 500.000 de copii până în anul 2030.

Programul „Toți copiii la școală!” va extinde programul afterschool în școli și va introduce treptat mese calde sau sănătoase pentru elevi. La începutul anului școlar, va fi acordată și o a 13-a alocație pentru familii. În plus, profesioniștii din domeniul protecției copilului vor beneficia de formare continuă, salarii adecvate și resurse necesare pentru a oferi intervenții mai eficiente, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții copiilor și la reducerea riscurilor de excluziune socială.

Initiative pentru sprijinirea tinerilor și familiilor

În cadrul unui nou set de programe destinate sprijinirii tinerilor și familiilor, autoritățile propun o serie de măsuri menite să faciliteze accesul la educație, locuințe și locuri de muncă. Aceste inițiative vizează, în mod special, tinerii cu vârste de până la 35 de ani și familiile cu copii.

Subvenții pentru familii și burse școlare

Programul „Subvenții pentru căminul familiei” va oferi subvenții pentru dobânzile la creditele ipotecare, în funcție de numărul copiilor în întreținere, și va reduce comisionul de garantare. De asemenea, se va introduce o bursă școlară complementară pentru copiii din familii numeroase sau monoparentale, care va fi acordată lunar, fără a ține cont de venitul familiei. Detaliile acestei burse vor fi reglementate printr-o hotărâre a Guvernului.

Programe pentru studenți și tineri antreprenori

Un alt program important este „Student First Company”, care va aloca 200 de milioane de euro în următorii patru ani pentru granturi de 50.000 de euro fiecare, având ca scop crearea a 4.000 de start-up-uri de către studenți și generarea a 8.000 de locuri de muncă stabile. În plus, programul „Start-Up Revolution” va permite tinerilor de 16 ani să înființeze un „SRL de exercițiu” pentru o perioadă de doi ani, cu o cifră de afaceri maximă de 20.000 de euro. După împlinirea vârstei de 18 ani, acest SRL de exercițiu va putea deveni un SRL obișnuit sau va fi radiat.

Locuințe și integrare socială

Se vor construi locuințe pentru tineri cu vârsta de până la 35 de ani, în cadrul unei scheme de sprijin pentru ocupare și mobilitate, cu scopul de a finaliza 100.000 de locuințe destinate acestora. De asemenea, Programul „Cardul pentru tineret” va oferi acces la discounturi și reduceri în domenii precum educație, cultură și sport, fiind destinat tuturor tinerilor din România cu vârste între 14 și 35 de ani.

Sprijin financiar pentru angajare

O primă de stabilitate va fi oferită tinerilor absolvenți care se angajează pentru prima dată, constând în 1.000 de lei lunar în primele 12 luni și 1.250 de lei în următoarele 12 luni. Angajatorii care încadrează tineri pe piața muncii vor beneficia de o subvenție de 2.250 de lei pe lună, timp de un an, pentru fiecare tânăr angajat. Aceasta se aplică și tinerilor cu vârsta sub 30 de ani care se află în șomaj de peste 6 luni.

Inovație în agricultură

Un program dedicat tinerilor fermieri va dispune de 250 de milioane de euro din fonduri europene, destinat sprijinirii a cel puțin 4.000 de tineri care doresc să se instaleze pentru prima dată în agricultură. De asemenea, angajatorii care recrutează minimum 3 tineri cu studii superioare în domeniul agricol vor beneficia de un ajutor financiar de 1.000 de lei lunar pentru fiecare angajat, iar pentru cei cu studii medii, subvenția va fi de 750 de lei lunar.

Sprijin pentru studenți din medii defavorizate

Un alt program important prevede alocarea a 104 milioane de euro din fonduri europene pentru a ajuta tinerii din medii defavorizate să urmeze studii superioare. În plus, se va adopta o lege a tineretului care va sprijini și mai mult inițiativele destinate acestei categorii. Beneficiarii locurilor gratuite în tabere studențești vor fi studenții înscriși la instituții de învățământ superior.

Priorități în domeniul tineretului

Ministerul Tineretului și Sportului a stabilit o serie de inițiative destinate sprijinirii tinerilor din România. Acestea vizează atât educația, cât și integrarea socială a tinerilor din medii vulnerabile. Printre programele propuse se regăsesc cursuri universitare de licență, masterat și doctorat, care sunt disponibile în instituțiile de învățământ superior de stat.

De asemenea, ministerul va organiza tabere pentru tineri cu dizabilități, precum și tabere destinate cercetașilor și olimpicilor. Campania „Pregătiți pentru viață” se concentrează pe tinerii cu vârste de peste 14 ani din sistemul de protecție specială, dar și din familii vulnerabile. Aceștia vor participa la activități educaționale menite să prevină traficul de persoane, violența și bullying-ul, obținând în același timp informații despre drepturile și responsabilitățile lor.

Taberele sociale vor fi disponibile pentru copii și tineri aflați în sistemul de protecție specială sau din familii monoparentale și numeroase. Un alt proiect, intitulat „Mândri de valorile României”, va promova conștientizarea valorilor naționale. De asemenea, campania „Fără bariere” și concursul național de proiecte pentru tineret și studenți vor facilita accesul ONG-urilor la finanțare, simplificând procedurile de aplicare.

Ministerul va colabora cu organizații internaționale, având în vedere delegarea unui reprezentant de tineret la ONU și implementarea grantului Erasmus Plus, care își propune implicarea a cel puțin 10.000 de tineri în activități de consultare. În plus, se preconizează finalizarea procesului de descentralizare a direcțiilor județene de tineret și sport, cu scopul de a le subordona consiliilor județene până în martie 2025.

Priorități în domeniul sănătății

Ministerul Sănătății a comunicat o serie de priorități de guvernare menite să crească încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate. Unul dintre obiectivele de bază este promovarea unei competiții loiale și transparente între sistemele de sănătate publice și private, inspirându-se din bunele practici europene.

Finanțarea sistemului de sănătate va crește treptat cu 1% din PIB pe an, cu scopul de a atinge media europeană. Ministerul intenționează să îmbunătățească predictibilitatea bugetului prin implementarea unor măsuri de bugetare multianuală și prin stimularea absorbției fondurilor europene între 2025 și 2028.

Un alt obiectiv este asigurarea unui acces sigur și constant la servicii medicale, în special în asistența medicală primară și ambulatorie. Restructurarea sistemului de sănătate publică va include dezvoltarea rețelei de laboratoare și a capacității de intervenție în teren, precum și politici pentru prevenția și monitorizarea bolilor cronice.

În perioada 2025-2028, ministerul va dezvolta asistența medicală comunitară prin crearea unei rețele naționale de centre medicale comunitare. Aceste centre vor fi construite și modernizate în mediul rural și în orașe mici, asigurând astfel accesul rapid la asistență medicală primară pentru toți cetățenii.

Dezvoltarea asistenței medicale în România

În contextul modernizării sistemului de sănătate, se propun măsuri esențiale destinate îmbunătățirii asistenței medicale primare, a medicinei de familie și a serviciilor de telemedicină, stomatologie și farmacie comunitară. Aceste inițiative vizează în special sprijinul personalului medical din mediul rural și din zone defavorizate.

Asistența medicală primară

Printre măsurile propuse se numără definirea și finanțarea unui pachet destinat instalării și retenției medicilor, farmacistilor și asistenților medicali. Acestea includ:

• Acordarea de bonificații, locuințe de serviciu și bugete de practică pentru medicii de familie, în colaborare cu autoritățile locale;
• Prelungirea activității medicilor de familie pensionabili, la cerere, cu avizul autorității locale;
• Creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie;
• Sprijinirea angajării asistenților medicali comunitari și mediatorilor sanitari, în funcție de nevoile comunității.

Asistența ambulatorie de specialitate

Un alt obiectiv este dezvoltarea asistenței ambulatorii de specialitate. Acest lucru se va realiza prin:

• Modernizarea și extinderea ambulatoriilor de specialitate, pentru a crește accesibilitatea cetățenilor, în special în orașele mici și mediul rural, la servicii medicale complete, inclusiv investigații clinice și spitalizare de zi;
• Înființarea serviciilor de telemedicină pentru consultații la distanță și monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice.

Asistența medicală spitalicească

În ceea ce privește asistența medicală spitalicească, se va continua investiția în spitale, prin:

• Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și extinderea rețelei de spitale regionale;
• Demararea de noi investiții în spitale prin împrumuturi externe și parteneriate public-private;
• Introducerea sistemelor digitale pentru programare, evidență și gestionare a parcursului pacienților;
• Optimizarea numărului de paturi disponibile și formarea de consorții de spitale;
• Elaborarea unui nou normativ de personal bazat pe complexitatea activității medicale;
• Adaptarea decontării serviciilor medicale la costurile reale și creșterea finanțării ambulatoriilor integrate.

Politica medicamentului și prevenția

În domeniul medicamentului, se va căuta scurtarea timpului necesar pentru includerea medicamentelor noi în compensare, alături de o nouă politică de prețuri care să susțină industria farmaceutică locală.

De asemenea, se va accelerarea derulării programelor naționale de screening și depistare precoce, extinzându-le cu fonduri europene. Se va dezvolta o rețea județeană de centre pentru prevenirea și combaterea adicției la droguri, prioritar pentru copii și adolescenți.

Îngrijirea persoanelor vârstnice

În ceea ce privește îngrijirea persoanelor vârstnice, se propun modificări legislative și financiare care să sprijine atât îngrijirile paliative, cât și îngrijirile la domiciliu. Implementarea Planului Național de Îngrijiri Paliative va include creșterea numărului de paturi disponibile pentru aceste servicii și dezvoltarea centrelor publice de paliație pentru copii.

Resursele umane în sănătate

Se va continua efortul de finalizare a planurilor de dezvoltare a resurselor umane din sănătate, asigurându-se astfel un cadru propice pentru îmbunătățirea serviciilor medicale în România.

Strategii pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate

Ministerul Sănătății propune o serie de măsuri destinate să optimizeze resursele umane și asistența medicală la nivel local și regional. Printre acestea se numără corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu nevoile reale din domeniu, precum și simplificarea accesului în rezidențiat pentru specialitățile deficitare.

Un alt obiectiv important este încurajarea revenirii profesioniștilor din domeniul medical din diaspora, prin debirocratizarea procesului de recunoaștere profesională. De asemenea, se preconizează implementarea unui nou sistem de asigurări de malpraxis pentru toți profesioniștii din sănătate.

În plus, se va construi un Centru de excelență în managementul serviciilor de sănătate, care va funcționa în cadrul Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate, precum și trei centre de pregătire avansată pentru medicii rezidenți în orașele București, Târgu Mureș și Timișoara. Parteneriate cu universitățile de medicină vor fi stabilite pentru a îmbunătăți abilitățile de comunicare empatică ale cadrelor medicale cu pacienții și aparținătorii.

Digitalizarea și e-sănătatea

Un alt pas esențial este dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare și e-sănătate care să răspundă nevoilor pacienților. Aprobarea Strategiei naționale de digitalizare în sănătate va include realizarea registrelor naționale pentru principalele boli, facilitând astfel planificarea programelor naționale și a investițiilor pe baza unor decizii fundamentate pe dovezi.

Se va crea o platformă unică pentru asigurările de sănătate, care va facilita accesul pacienților și va contribui la debirocratizare și la eliminarea fraudelor. De asemenea, se va operaționaliza Dosarul electronic de sănătate, care va permite accesul ușor al pacienților la servicii medicale, garantând în același timp protecția datelor personale.

Reglementările în domeniul telemedicinii vor fi extinse, asigurându-se norme specifice și resurse financiare necesare pentru implementarea acestora.

Asigurările complementare de sănătate

Se va aplica neutralitatea sectorială prin dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, încurajând creșterea fondurilor private care cofinanțează serviciile medicale. Aceasta va include crearea unui cadru legislativ care să stimuleze deductibilitatea fiscală pentru aceste asigurări, precum și deschiderea către diverse tipuri de asigurări și asigurători privați. Statul va menține rolul său ca reglementator și finanțator în acest domeniu.

Asistența medicală comunitară și medicina școlară

Ministerul Sănătății va dezvolta asistența medicală comunitară și medicina școlară prin crearea de servicii de consiliere și prevenție, inclusiv în sănătatea orală. Se va extinde activitatea mediatorilor sanitari pentru populația romă și se va colabora cu Ordinul asistenților medicali pentru a asigura educația pentru sănătate în școli.

Strategii educaționale

Ministerul Educației și Cercetării va lua măsuri pentru reducerea abandonului școlar și sprijinirea participării la învățământul preuniversitar. Unul dintre obiectivele principale este asigurarea unei mese sănătoase în fiecare școală din România până în anul școlar 2029-2030, cu scopul de a atinge un milion de beneficiari până în 2025. De asemenea, se vor aloca fonduri exclusiv pentru construirea și dotarea cantinelor școlare.

Programul „Școală după școală” va fi dezvoltat prin crearea unui cadru legal care să încurajeze primăriile și agenții economici să investească în activități educative complementare. În plus, se va extinde programul „Învățare remedială” pentru a sprijini elevii cu dificultăți de învățare, inclusiv reintegrarea școlară a copiilor.

Îmbunătățirea accesului la educație de calitate

Unul dintre obiectivele principale este formarea și integrarea de noi mediatori și consilieri școlari, alături de alte categorii de personal didactic auxiliar. Aceste măsuri vizează îmbunătățirea accesului la educație de calitate și reducerea disparităților în domeniul educațional.

Condiții de trai pentru elevi și studenți

Se propune îmbunătățirea condițiilor de trai pentru elevi și studenți care locuiesc în internate și cămine studențești. Aceasta va fi realizată prin creșterea subvențiilor alocate, modernizarea infrastructurii existente și construirea de noi unități de cazare, acolo unde cererea este mare.

Program național pentru transportul școlar

Un alt pas important este crearea și finanțarea unui program național dedicat achiziției și utilizării autobuzelor și microbuzelor școlare, pentru a facilita accesul la educație pentru toți elevii.

Sprijin pentru tinerii din diaspora

Accesul la educație va fi susținut și pentru tinerii și cadrele didactice românești din diaspora. Vor fi acordate burse, locuri de cazare în internate și cămine studențești, reduceri la transport și alte facilități pentru elevii și studenții români din afară. Promovarea identității culturale și lingvistice în țările cu comunități românești va rămâne o prioritate strategică.

Activități sportive în școli

Se va pune accent pe promovarea activităților sportive în școli prin modernizarea infrastructurii sportive, sprijinirea competițiilor școlare și încurajarea performanței. Vor fi introduse programe extracurriculare dedicate sportului, menite să stimuleze participarea elevilor și să reducă abandonul școlar, prevenind în același timp dezvoltarea unor obiceiuri nesănătoase.

Consolidarea învățământului tehnologic

Un alt obiectiv important este extinderea și consolidarea învățământului tehnologic și tehnologic dual. Acest lucru va implica simplificarea procesului de acreditare a școlilor și programelor de învățământ de acest tip, precum și formarea profesorilor prin stagii de mentorat la operatorii economici. Se estimează că cel puțin 1.000 de profesori vor participa la aceste programe.

Revizuirea ofertei educaționale

Oferta educațională va fi revizuită pentru a se adapta cerințelor pieței muncii, începând cu anul 2025. Vor fi extinse oportunitățile de învățământ tehnologic dual în zonele rurale prin investiții în infrastructură și parteneriate cu mediul economic local.

Parteneriate între instituții

Se va promova colaborarea între autoritățile locale, unitățile de învățământ și mediul privat pentru a ajusta programele de învățământ dual la nevoile pieței muncii, cu scopul de a susține peste 100.000 de elevi în acest sistem.

Modernizarea resurselor educaționale

Resursele educaționale vor fi modernizate prin echiparea laboratoarelor cu tehnologie de vârf și implementarea de platforme digitale interactive. De asemenea, se va dezvolta conținut digital adaptat programei școlare și va fi asigurat accesul la infrastructură IT pentru elevi, studenți și cadre didactice.

Construcția campusurilor pentru învățământ dual

Construcția și operaționalizarea a 29 de campusuri pentru învățământ dual va fi finalizată până în 2026, asigurând dotarea acestora cu laboratoare moderne și facilități de cazare.

Actualizarea programelor școlare

Programul școlar va fi actualizat pentru a include conținuturi care să abordeze utilizarea inteligenței artificiale și dezvoltarea competențelor digitale. Se va pune accentul pe pregătirea pentru meseriile viitorului și pe adaptarea la schimbările tehnologice rapide.

Vor fi susținute inițiativele care promovează excelența în rândul elevilor, prin centre de excelență și programe personalizate de sprijin. În plus, se va realiza o evaluare periodică a nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, personalizându-se parcursul educațional în funcție de nevoile lor.

Garanta atingerea profilului absolventului

Se urmărește crearea de manuale adaptate predării limbii române pentru elevii care se întorc în țară după ce au urmat programe de învățământ în alte state. Aceste resurse educaționale vor facilita integrarea lor în sistemul educațional românesc.

Consolidarea educației sociale

Se propune extinderea și susținerea financiară a programelor dedicate prevenirii și combaterii violenței în mediul școlar, precum și a consumului de substanțe psihoactive printre elevi. De asemenea, se dorește integrarea educației financiare, civice, juridice, de gândire critică și combaterea dezinformării în curriculumul școlar, însoțită de formarea cadrelor didactice pentru a preda aceste concepte adaptate realităților actuale.

Profesionalizarea carierei didactice

Se va implementa un sistem de motivare, atât financiară cât și nonfinanciară, pentru cadrele didactice, bazat pe performanță la nivel școlar, județean și național. Aceste măsuri pot include bonusuri, premii și alte beneficii menite să recunoască și să încurajeze excelența profesională și contribuția la îmbunătățirea calității educației.

Se vor iniția programe-pilot pentru descentralizarea recrutării resurselor umane, având ca scop creșterea autonomiei instituțiilor de învățământ. Reforma formării inițiale și continue a cadrelor didactice va continua, vizând îmbunătățirea pregătirii profesionale a viitorilor profesori, inclusiv prin programe de licență didactică de dublă specializare și masterat didactic. De asemenea, se va dezvolta un sistem național de monitorizare a programului de mentorat pentru profesorii debutanți, cu scopul de a sprijini integrarea acestora în sistemul educațional.

Învățământul în limbile minorităților naționale

Se va asigura respectarea integrală a drepturilor minorităților naționale stipulate în legislația educațională. În primii doi ani de guvernare, aceste prevederi vor fi aplicate complet. Predarea limbii române pentru elevii aparținând minorităților naționale va fi optimizată prin adaptarea programelor școlare la nevoile lingvistice ale acestora și prin extinderea formării inițiale și continue a profesorilor de limba română și a celor care predau educație timpurie. În plus, vor fi asigurate resursele financiare necesare pentru Programul național de susținere a învățării limbii române, care va include tabere de învățare și crearea de conținuturi digitale.

Se va elabora un set de manuale adaptate predării limbii române pentru elevii din minoritățile naționale, având în vedere nevoile specifice ale acestora pentru a facilita un proces educațional eficient.

Extinderea rețelei de școli-pilot

Extinderea rețelei de școli-pilot la nivel național va permite implementarea de intervenții educaționale inovatoare, noi modele curriculare și de carieră didactică, precum și forme de management descentralizat. Scopul este de a crește autonomia și performanța unităților de învățământ preuniversitar și de a asigura reziliența sistemului educațional.

Îmbunătățirea serviciilor de consiliere și orientare școlară

Se va asigura consilierea și orientarea în carieră pentru fiecare elev prin creșterea numărului de consilieri școlari. De asemenea, se va facilita accesul la instrumente de evaluare și orientare în carieră, precum și digitalizarea portofoliului educațional, având ca obiectiv creșterea numărului de elevi care beneficiază de consiliere.

Îmbunătățirea Educației și Accesului la Învățământul Superior

Se propune o serie de măsuri destinate să sprijine educația și să faciliteze accesul la învățământul superior, având în vedere necesitatea de a colabora cu entități specializate. Acestea vor ajuta instituțiile de învățământ să ofere servicii de consiliere și orientare de calitate pentru elevi și studenți.

De asemenea, este esențial să se asigure suportul pentru părinți, prin oferirea de sesiuni de consiliere, facilitarea implicării lor în deciziile școlilor și promovarea colaborării între părinți, profesori și elevi.

Performanță și Acces în Învățământul Superior

Un alt obiectiv important este promovarea eticii și integrității în mediul academic, alături de internaționalizarea învățământului superior pentru a îmbunătăți calitatea educației și cercetării. Este necesară adaptarea acestuia la cerințele actuale ale pieței muncii prin implementarea unui sistem de învățământ dual.

Se va aplica un principiu de „toleranță zero” în universități pentru a preveni orice formă de hărțuire, inclusiv hărțuirea sexuală. Continuarea îmbunătățirii accesului în învățământul superior pentru grupurile defavorizate va fi sprijinită prin programe precum „Primul student din familie”. De asemenea, se va simplifica procedura de recunoaștere a studiilor realizate în străinătate.

Promovarea parteneriatelor public-privat va permite alinierea politicilor educaționale cu necesitățile pieței muncii, inclusiv prin dezvoltarea de programe de licență și masterat în colaborare cu mediul de afaceri. Mecanismul de finanțare a universităților va rămâne bazat pe criterii de performanță, având un accent deosebit pe programele universitare STEM.

Consolidarea Educației Timpurii

Se preconizează construirea de creșe în zonele urbane și rurale pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii pentru copii mici. Este importantă și formarea personalului specializat pentru a asigura o educație timpurie de calitate. Finanțarea creșelor va proveni din fonduri publice, investiții private și parteneriate public-private, extinzând astfel accesul la servicii de educație timpurie.

Vor fi create și operaționalizate servicii complementare precum grădinițe comunitare și grupuri de joacă.

Simplificarea și Digitalizarea Sistemului de Învățământ

Revizuirea proceselor administrative și managementului educațional va viza digitalizarea acestora, în scopul creșterii eficienței. Se va lucra la simplificarea sarcinilor birocratice pentru cadrele didactice, permițându-le astfel să se concentreze pe educație și dezvoltarea profesională.

Transparența în activitatea unităților de învățământ va fi un alt aspect prioritar, împreună cu reducerea numărului de documente solicitate în activitățile didactice. Reorganizarea inspectoratelor școlare va avea ca scop eficientizarea și descentralizarea managementului școlar, sporind astfel suportul pentru școli.

De asemenea, se va reforma Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, corelând activitatea de inspecție școlară cu evaluarea calității educației.

Cercetare Inovatoare

Sprijinirea parteneriatelor pentru cercetare în sistem public-privat va fi esențială pentru a aborda provocările societale majore. Se va aloca 1% din PIB pentru finanțarea cercetării, cu scopul de a crește gradual bugetul anual destinat acesteia, conform Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022-2027.

Este important să se încurajeze activitățile de cercetare și dezvoltare desfășurate în parteneriate, în special între organizațiile de cercetare publice și sectorul privat, pentru a obține brevete aplicate în industrie și a promova inovația.

Accelerarea transferului tehnologic în România

România își propune să accelereze transferul de la cunoașterea științifică la tehnologii cu impact socioeconomic, abordând principalele provocări stabilite în Agenda strategică de cercetare a țării, în conformitate cu Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă pentru perioada 2022-2027.

Instrumente de finanțare pentru soluții societale

Implementarea unor instrumente de finanțare din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare va aborda problemele cu care se confruntă societatea. Cercetarea va fi direcționată către domenii esențiale, inclusiv schimbările climatice, sănătatea, bunăstarea socială, energia verde și digitalizarea.

Parteneriate pentru excelență în cercetare

Se va încuraja formarea de parteneriate între organizațiile de cercetare, având ca scop crearea unor poli de excelență care să contribuie la extinderea infrastructurii de cercetare. Aceste colaborări vor facilita transferul de tehnologie și cunoștințe, sprijinind astfel o transformare economică inteligentă și sustenabilă în România.

Atragerea resurselor externe

Se vor lua măsuri pentru a sprijini atragerea de resurse din străinătate, prin participarea activă a organizațiilor de cercetare la proiecte internaționale și europene, inclusiv Orizont Europa.

Finanțarea programelor sectoriale

Ministerele de resort vor finanța programe sectoriale pentru a oferi soluții la problemele concrete identificate în diferite domenii.

Cercetare de vârf în domenii strategice

Se va susține cercetarea de vârf în domenii strategice, precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și tehnologiile cuantice. Aceste domenii, alături de altele, vor beneficia de sprijin pentru a asigura excelența în cercetare, infrastructură adecvată și personal specializat, incluzând colaborări internaționale.

Colaborare între organizațiile de cercetare

Se va încuraja colaborarea între organizațiile de cercetare publice și private, atât la nivel național, cât și internațional. Se vor lua măsuri pentru a facilita transferul de tehnologie și cunoștințe, îmbunătățind competitivitatea economiei naționale și valorificând rezultatele cercetării în societate.

Sprijin pentru proiecte strategice

Proiectul strategic ELI-NP va beneficia de un sprijin special, iar toate obiectivele proiectelor deja aprobate vor fi îndeplinite. România a realizat condiția necesară pentru aprobarea cererilor de rambursare din programele de coeziune, fiind recunoscută de Comisia Europeană pentru buna guvernanță a strategiei naționale de specializare inteligentă.

Aceste inițiative subliniază angajamentul României de a avansa în domeniul cercetării și inovației, contribuind astfel la dezvoltarea socio-economică a țării.

Strategii pentru Dezvoltarea Cercetării și Inovației în România

România își propune să devină un lider în domeniul cercetării și inovației prin implementarea unei serii de inițiative strategice menite să dezvolte hub-uri de tehnologie și să sprijine colaborarea între mediul academic și cel privat. Aceste inițiative includ crearea unui hub român de hidrogen și noi tehnologii, a unei platforme naționale de semiconductori, precum și a unor centre de excelență în inteligență artificială.

Evaluarea Organizațiilor de Cercetare

În anul 2025, se va finaliza evaluarea organizațiilor de cercetare, conform principiilor stabilite de Legea nr. 25/2023. Aceasta evaluare va avea ca scop eficientizarea activităților organizațiilor, asigurându-se că patrimoniul celor care se integrează voluntar va fi utilizat exclusiv pentru activități de cercetare.

Finanțare pentru Organizațiile de Cercetare

Se va implementa un sistem de finanțare suplimentară a organizațiilor de cercetare, corelat cu performanțele academice obținute. Aceasta va include lansarea unor programe de finanțare instituțională, accesibile tuturor universităților și institutelor de cercetare, în sistem competitiv.

Participarea României la Proiecte Europene

România va avea un rol activ în proiectarea viitoarelor inițiative de interes comun european (IPCEI), care se concentrează pe domenii precum materiale avansate circulare, inteligență artificială, tehnologii pentru semiconductori avansați, servicii Edge Computing și dezvoltarea de medicamente critice.

Surse de Finanțare

Finanțarea va proveni din diverse surse, inclusiv din bugetul de stat, cu o alocare de minimum 600 milioane de euro, și din fonduri europene prin programele PCIDIF și PS.

Dezvoltarea Platformei Naționale RoInovare

RoInovare va funcționa ca o platformă națională dedicată inovării, administrând un fond pentru transfer tehnologic și inovare, incluzând resurse private. Aceasta va oferi granturi IMM-urilor care colaborează cu entități de cercetare, cu finanțarea realizată în etape, în funcție de progresul întreprinderii.

Stimularea Parteneriatelor pentru Inovație

Se va încuraja crearea de parteneriate între sectorul privat și sistemul de cercetare, precum și între sectorul civil și cel militar, pentru a asigura că rezultatele științifice sunt transferate eficient în mediul economic. Programele de accelerare și incubare vor fi primele măsuri adoptate în acest sens.

Facilități Fiscale pentru Companiile Mari

Mari companii vor fi stimulate să își deschidă divizii de cercetare și dezvoltare în România prin facilități fiscale, precum creșterea deducerii cheltuielilor de cercetare din impozitul pe profit. Se propune o deducere de 150% în primii trei ani și de 200% în cinci ani, precum și acordarea de credite fiscale pentru investiții în cercetare.

Promovarea Mediului de Inovare

Se va stimula deschiderea centrelor de cercetare și dezvoltare de către companii internaționale în România, prin oferirea de stimulente și promovarea țării ca un mediu economic stabil și competitiv. Colaborările între aceste companii și autoritățile publice vor fi de asemenea încurajate.

Colaborări între Universități și Industrie

Se vor înființa programe care să sprijine colaborarea între universități, institutele naționale de cercetare și companii din industrie, având ca scop dezvoltarea de tehnologii inovatoare cu potențial de comercializare. Aceste programe vor facilita transferul de cunoștințe și tehnologie, oferind suport financiar și consiliere pentru diverse etape de dezvoltare, de la cercetări timpurii la cele avansate.

Creșterea Competitivității

Toate aceste măsuri sunt menite să crească competitivitatea sectorului de cercetare și inovare din România, asigurând astfel un viitor prosper și sustenabil pentru economia națională.

Strategii pentru Finanțarea și Promovarea Cercetării

În vederea asigurării unei finanțări constante și predictibile pentru cercetare, se propune generarea unui calendar multianual pentru lansarea competițiilor de proiecte de cercetare, precum și monitorizarea evoluției și impactului acestora pe termen mediu și lung. Este esențial să se aloce bugete multianuale pentru aceste competiții, care vor fi finanțate din fonduri publice.

Un alt aspect crucial este analiza competițiilor care au avut rezultate semnificative din punct de vedere economic și societal, cu scopul de a crea o ciclicitate a acestora. De asemenea, se va realiza o evaluare a investițiilor în competiții sau infrastructură care nu au avut succes.

Se va crea o bază de date ce va conține cele mai importante rezultate obținute în cadrul cercetării, aceasta urmând să fie utilizată pe scară largă în societate, asigurându-se în același timp protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Promovarea conceptului de „open-science” va fi încurajată, dar doar în conformitate cu standarde înalte de calitate în ceea ce privește jurnalele, unde taxele de publicare pentru lucrările științifice vor fi acoperite.

Finanțarea din Bugetul de Stat

Sursele de finanțare vor proveni din bugetul de stat, cu alocări multianuale bazate pe Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare. Se preconizează alocarea a cel puțin 400 de milioane de euro pentru formarea de specialiști în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM). Aceasta va include formarea cadrelor didactice, accesul la resurse educaționale, laboratoare, echipamente și parteneriate între companii de tehnologie și universități, inclusiv laboratoare mobile pentru zonele defavorizate.

Sprijin pentru Cercetarea Fundamentală

Se va susține cercetarea fundamentală în domeniul științelor exacte prin activarea unui spectru larg de instrumente din Planul național de cercetare, dedicat proiectelor de cercetare exploratorie și stimulării resurselor umane. Este planificată finanțarea diverselor programe de mobilitate, care vor permite tinerilor cercetători accesul la infrastructuri inexistente în România sau oportunități de cercetare în organizații internaționale de prestigiu.

Se va promova un cadru favorabil pentru schimburile de experiență între tinerii cercetători români din diaspora și cei din țară, cu scopul de a întări colaborarea și parteneriatele. De asemenea, va fi sprijinită activitatea tinerilor cercetători din domeniul științelor exacte care, după finalizarea unui program de cercetare independent și obținerea unor rezultate notabile, doresc să activeze în România și să își construiască o echipă de cercetare.

Creșterea Bugetului Anual pentru Cercetare

Bugetul anual destinat cercetării va fi majorat treptat, pentru a îndeplini obiectivele Strategiei naționale de cercetare, inovare și specializare inteligentă pentru perioada 2022-2027. Se va stimula, de asemenea, concentrarea academică metropolitană, unde universitățile și institutele vor susține dezvoltarea națională, regională și locală, integrându-se în ecosisteme performante de inovație.

Competitii de Cercetare și Progrese în Cunoaștere

Vor fi derulate multiple competiții de proiecte de cercetare, în special prin intermediul Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare, destinat cercetătorilor de excelență implicați în activități complementare. Aceste competiții vor demonstra ambiția, interdisciplinaritatea și fezabilitatea propunerilor științifice.

Obiectivul principal va fi obținerea unor progrese semnificative la frontierele cunoașterii, prin dezvoltarea de noi direcții de cercetare și utilizarea creativă a modelelor și metodelor existente. Aceasta va permite abordarea integrată a unor probleme complexe, cu alocarea de fonduri publice corespunzătoare.

Academia Română și Competițiile de Proiecte de Cercetare

Academia Română își propune să coordoneze competiții de proiecte de cercetare în domeniul cercetării fundamentale, având ca domenii prioritare științele socioumane, agricultura și științele exacte și inginerești.

Domeniul Prioritar: Științe Socioumane

Academia Română sprijină colaborările între universități și institutele sale pentru a atinge rezultate semnificative în științele socioumane, punând accent pe schimbările sociale ce afectează democrația. Se urmărește promovarea cercetărilor independente sau multidisciplinare care să abordeze provocările socioculturale contemporane, inclusiv polarizările ce pot genera conflicte sociale sau manipulări. De asemenea, se dorește dezvoltarea competențelor și formarea specialiștilor în domeniile artelor și științelor socioumane, facilitând accesul la resurse educaționale și formarea cadrelor didactice. Un aspect important este și finanțarea programelor de mobilitate și schimburi de experiență între cercetătorii români din diaspora și cei din țară, pentru a întări colaborările în acest domeniu.

Domeniul Prioritar: Agricultură

În domeniul agriculturii, se urmărește consolidarea colaborărilor între universități, institutele Academiei Române și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”. Obiectivele strategice vizează diverse aspecte ale agriculturii, precum culturi de câmp, horticultură, îmbunătățiri funciare și bioeconomie, având în vedere viziunea națională asupra cercetării și inovării. Se va stimula cercetarea agricolă prin programe menite să asigure producția de hrană sănătoasă și se vor dezvolta programe sectoriale în acest domeniu.

Domeniul Prioritar: Științe Exacte și Inginerești

Academia Română va derula proiecte de cercetare complexe în colaborare cu Statele Unite ale Americii, în baza unui Memorandum de înțelegere cu National Science Foundation. Se va susține, de asemenea, implementarea proiectelor din Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027, cofinanțând participarea organizațiilor de cercetare din România la parteneriatele europene. Programele de mobilitate pentru cercetătorii români din țară și din diaspora vor fi, de asemenea, promovate.

Atragerea Tinerilor Cercetători și Internaționalizarea Cercetării

Academia își propune să atragă tineri cercetători români din diaspora prin lansarea unor competiții multianuale care oferă tenure track. Se vor oferi stimulente pentru cercetătorii străini care doresc să rămână în România după finalizarea proiectelor și se vor organiza competiții pentru cercetători străini, precum și programe de mobilitate și proiecte bilaterale cu țările vecine. Investițiile în infrastructura de cercetare vor crea condiții optime pentru desfășurarea activităților cercetătorilor, iar colaborările internaționale vor fi promovate prin schimburi de experiență și cofinanțarea proiectelor europene.

Alfabetizarea Științifică a Populației

Un obiectiv important este creșterea contribuției cercetării la alfabetizarea științifică a populației și combaterea pseudoștiinței. În acest sens, se va impune obligativitatea comunicării rezultatelor cercetărilor către publicul larg, cu excepția domeniilor ce țin de securitatea națională. Vor fi înființate canale de comunicare accesibile, cum ar fi platforme online și materiale didactice video-educaționale, pentru a populariza descoperirile științifice. De asemenea, se va dezvolta un portal dedicat acestor activități.

Initiative pentru Combaterea Pseudoştiinţei și Îmbunătăţirea Sistemului de Irigaţii

Se propune crearea unui sistem național de informare științifică care să publice rezultatele cercetărilor finanțate din fonduri publice în regimul open science, cu excepția celor cu caracter secret. Această inițiativă vizează consolidarea transparenței și accesibilității informațiilor științifice.

De asemenea, se intenționează implementarea unor sisteme de monitorizare a dezinformării prin dezvoltarea unei platforme dedicate care să supravegheze activitățile pseudoștiințifice online, atrăgând atenția autorităților și a publicului asupra acestora. Vor fi acordate granturi specifice pentru cercetări axate pe combaterea pseudoștiinței și descurajarea fraudelor științifice, prin introducerea de norme legislative care vor include sancțiuni pentru promovarea cercetărilor false sau dăunătoare. Propunerea include și adoptarea unor mecanisme independente de raportare a fraudelor în cercetare.

Pact Național pentru Sistemul de Irigaţii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat un Pact național privind sistemul de irigații din România, având ca obiective principale:

• Creșterea suprafeței irigabile de la 1,6 milioane la 2,7 milioane de hectare prin investiții până în 2028;
• Modernizarea infrastructurii de irigații deținute de Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI-uri), prin finalizarea proiectelor contractate în valoare de 500 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile;
• Înființarea de amenajări locale de irigații în afara sistemului principal, cu alocare de 100 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile;
• Finanțarea achiziției de echipamente pentru irigații, cu alocare de 200 milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, pentru gestionarea eficientă a apei dulci în România.

Regândirea Programului AgroInvest

Programul AgroInvest va fi regândit prin garantarea de către stat a creditelor de investiții, acoperind 90% din valoarea acestora. De asemenea, se vor oferi credite pe termen lung, de minimum 20 de ani, cu o dobândă de până la 2%, plus ROBOR.

Sprijin pentru Sectorul Zootehnic

Vor fi implementate măsuri de sprijin pentru sectorul de creștere a suinelor, inclusiv finanțarea fermelor de reproducție și îngrășare, cu scopul de a atinge un efectiv de 2,4 milioane de capete porcine în zona industrială, prin alocarea a 1,4 miliarde de lei. De asemenea, se vor dezvolta ferme de familie cu adăposturi de 50-100 capete, beneficiind de un plafon de 30 milioane de euro.

Sectorul avicol va beneficia de sprijin pentru construirea de ferme cu o capacitate de 10 milioane de locuri, prin alocarea a 100 milioane de euro. Totodată, se va sprijini creșterea bovinelor și suinelor prin achiziționarea de material genetic de reproducție din fonduri europene nerambursabile, iar pentru ovină, se va finanța tineretul ovin între 1 și 12 luni cu un buget de 48 milioane de euro, provenind din fonduri europene și bugetul de stat.

Prioritizarea Sectorului Apicol și Procesarea Alimentară

Sectorul apicol va fi prioritarizat pentru a spori competitivitatea acestuia. Se va dezvolta capacitatea de procesare a materiilor prime românești în lanțurile alimentare, continuând Programul INVESTALIM cu un buget de 590 milioane de euro pentru proiectele aprobate. De asemenea, vor continua finanțările pentru proiectele de procesare aprobate prin Programul Național Strategic, cu o alocare de 600 milioane de euro.

În sectorul panificației se va lansa un apel de proiecte, cu o alocare de 200 milioane de euro, iar Programul Romaliment va include o schemă de ajutor de stat de 1 miliard de euro pentru investiții în retehnologizare și modernizare.

Extinderea unităților de procesare a materiilor prime agricole

În cadrul inițiativelor de dezvoltare agricolă, se propune extinderea unităților deja existente care se ocupă cu procesarea materiilor prime agricole. Acest demers vizează organizarea și pregătirea sectorului agricol pentru a răspunde cerințelor pieței de desfacere.

Dezvoltarea infrastructurii de colectare și depozitare

Se va pune accent pe dezvoltarea centrelor de colectare, sortare, ambalare și depozitare, care vor fi disponibile formelor asociative cu rol economic. Un fond de 1 milion de euro din Programul Național Strategic va fi alocat activităților de sprijin și îndrumare pentru crearea și dezvoltarea asociațiilor agricole.

Reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va trece printr-o reorganizare care va contribui la eficientizarea activităților sale.

Măsuri de eficientizare în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Se preconizează eficientizarea structurilor subordonate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Printre măsurile agreate pentru primele șase luni ale anului 2025 se numără:

• Reducerea numărului direcțiilor silvice în funcție de eficiența activităților desfășurate;
• Evaluarea documentelor de mediu pentru a elimina procesele redundante;
• Elaborarea unui ghid unitar pentru uniformizarea emiterii actelor de reglementare.

Program național pentru curățarea apelor și pădurilor

În primele șase luni ale anului 2025 va fi înființat un program național destinat curățării apelor și pădurilor din România, cu un impact bugetar anual estimat la minimum 50 milioane de lei.

Finanțare pentru închiderea depozitelor de deșeuri

Se va asigura finanțare specifică pentru închiderea depozitelor de deșeuri industriale și municipale, în conformitate cu obligațiile stabilite de instanțele europene.

Adoptarea legii ariilor naturale protejate

Legea privind ariile naturale protejate va fi adoptată în primele șase luni ale anului 2025, după o dezbatere extinsă cu societatea civilă, având la bază un draft propus de Ministerul Mediului.

Nouă lege a administrării spațiilor verzi

În prima sesiune parlamentară din 2025, se va redacta o nouă lege pentru administrarea spațiilor verzi, respingând proiectul anterior din 2018.

Program național de finanțare pentru RVM-uri

Se va eficientiza sistemul de garanție-returnare și se va lansa un program național de finanțare pentru RVM-uri, cu scopul de a crea 1.000 de puncte noi de colectare anual, începând din 2025.

Continuarea finanțării proiectelor de mediu

Se va asigura continuarea surselor de finanțare pentru proiectele din domeniile eficienței energetice și reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, menținându-se procentele stabilite prin legislația actuală.

Programul național de împăduriri

Programul național de împăduriri va fi permanentizat, având la dispoziție fonduri naționale sau surse europene, cu un buget total de 500 de milioane de euro, conform Strategiei naționale pentru păduri 2030.

Evaluarea populației de carnivore mari

Se va realiza o evaluare a populației de carnivore mari prin metode științifice moderne și se va întări planul de acțiune dedicat acestora.

Reconfigurarea sistemului de trasabilitate pentru deșeuri

Odată cu aderarea României la spațiul Schengen, se va reconfigura sistemul de trasabilitate pentru deșeurile transfrontaliere, având ca scop asigurarea unei gestionări eficiente și conforme cu normele internaționale.

Monitorizarea transporturilor de deșeuri reciclabile

Se va implementa un sistem de monitorizare a transporturilor de deșeuri reciclabile, urmărind traseul acestora până la stațiile de reciclare, pentru a preveni introducerea ilegală a deșeurilor. Această măsură vine ca o reacție la eliminarea controalelor la frontierele româno-ungare și româno-bulgare.

Digitalizarea activităților Ministerului Dezvoltării

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va lansa o platformă digitală pentru a facilita formalizarea răspunsurilor la cererile frecvente, precum și pentru gestionarea procedurilor legate de programele ministeriale. Această inițiativă are ca scop creșterea eficienței administrative.

Crearea unui punct unic GIS

Se va înființa un punct unic GIS (Sistem informatic geografic) în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru a centraliza informațiile din domeniul infrastructurii, gazelor și electricității. Acest demers va facilita gestionarea optimizată a investițiilor.

Adoptarea Codului amenajării teritoriului

Un alt obiectiv important este adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care va include reglementări semnificative privind digitalizarea. Acest cod va reduce termenele procedurilor administrative, va simplifica execuția investițiilor și va asigura transparența în dezvoltarea locală.

Îmbunătățirea infrastructurii de transport

Se va lucra la creșterea calității infrastructurii pentru transportul rutier, apă, gaze și alte obiective de investiții, în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite cetățenilor.

Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență

Proiectele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi finalizate în perioada 2025-2026, cu o finanțare de 5 miliarde lei din granturi și 25 miliarde lei din împrumuturi.

Programele naționale de dezvoltare

Proiectele din programele naționale, precum PNDL și Anghel Saligny, vor fi finalizate în perioada 2025-2030, având alocate 52 miliarde lei din bugetul de stat. De asemenea, se va moderniza satul românesc prin realizarea consorțiilor administrative, cu o finanțare de 4 miliarde lei până în 2029.

Infrastructura județeană și cadastru

Un program național va vizat asfaltarea drumurilor de pământ, cu o finanțare de 4 miliarde lei în perioada 2025-2029, iar programul național de cadastru va beneficia de 350 milioane lei în perioada 2025-2028.

Dezvoltarea metropolitană și consolidarea clădirilor

Se preconizează finalizarea programului național de dezvoltare metropolitană între 2025 și 2030, cu o alocare de 3 miliarde de euro. În plus, se va implementa un program de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, cu finanțare de 2,8 miliarde lei până în 2028.

Construcția de locuințe de serviciu și investiții în așezările informale

Se va derula un program național pentru construirea de locuințe destinate tinerilor, cu o finanțare de 4 miliarde lei pe perioada 2025-2028, precum și un program de investiții în așezările informale, cu un buget de 1,9 miliarde lei.

Construcții de interes public

O altă inițiativă va fi programul național pentru construcții de interes public sau social, care va fi finanțat din diverse surse, inclusiv bugetul de stat și fonduri rambursabile.

Dezvoltarea localităților urbane

Se va desfășura un program național de dezvoltare pentru localitățile urbane cu sub 100.000 de locuitori, având o alocare de 5 miliarde lei în perioada 2025-2030, care va include și un proiect de construire a centrelor culturale multifuncționale.

Finalizarea legăturii rutiere rapide

Până la sfârșitul anului 2028, se va finaliza legătura rutieră rapidă între Marea Neagră și Europa Centrală, un proiect de importanță strategică pentru infrastructura națională.

Finalizarea infrastructurii rutiere și feroviare în România

Unul dintre proiectele de marcă ale infrastructurii românești prevede finalizarea primei autostrăzi montane, care va traversa Munții Carpați, inclusiv primele tuneluri montane destinate autostrăzii. De asemenea, se va lucra la completarea loturilor lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, asigurând astfel o conexiune continuă între marii poli de creștere economică.

Până în următorii patru ani, se preconizează finalizarea autostrăzii A0, împreună cu drumurile radiale asociate. O prioritate va fi soluționarea celor 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră, unde accidentele mortale sunt frecvente, utilizând inclusiv fonduri europene pentru implementarea acestor proiecte.

Dezvoltarea infrastructurii rutiere

Se va pune accent pe dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere, precum și pe accelerarea construcției variantelor de ocolire. Până în 2028, se estimează construirea a cel puțin 70 de variante ocolitoare, menite să reducă traficul greu din localitățile aglomerate. Acest proces va implica descentralizarea și parteneriate cu autoritățile publice locale.

Un alt obiectiv este creșterea conectivității rețelei de drumuri de mare viteză din România, prin construirea a minimum 40 de noduri rutiere și a unor drumuri de legătură, cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea între aceste noduri și zonele economice dezvoltate, până în 2028.

Reforme și sisteme de monitorizare

Se va implementa un nou sistem de taxare pe distanță, conform reformelor prevăzute în PNRR. Acest sistem va fi bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu, iar legislația necesară a fost deja adoptată. Următorul pas constă în implementarea efectivă a sistemului software și hardware.

În plus, vor fi instalate sisteme automate de măsurare a vitezei în trafic, finanțate prin PNRR, care vor include sute de camere automate și radare mobile, având ca scop descurajarea depășirii limitelor de viteză, un factor major în accidentele mortale din țară. Implementarea acestor sisteme este programată pentru perioada 2025-2026.

Transport feroviar modernizat

Un alt aspect important este modernizarea coridoarelor de transport feroviar, în special pe rutele Constanța-Curtici și Constanța-Siret/Ungheni. Până în 2028, toate reședințele de județ din România cu infrastructură feroviară electrificată vor beneficia de trenuri moderne, incluzând 128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi.

Se va dezvolta și transportul feroviar metropolitan, cu scopul de a oferi rute scurte la tarife accesibile, facilitând accesul la locuri de muncă și reducând trafic rutier și poluarea. De asemenea, se preconizează construirea unei căi ferate de mare viteză pe ruta București-Budapesta, cu termen de finalizare a studiului de oportunitate stabilit pentru 2025.

Conectarea zonelor agricole

Se va facilita conectarea zonelor agricole la rețeaua feroviară prin reabilitarea liniilor existente și construirea de noi segmente. Modernizarea stațiilor de cale ferată va fi realizată în colaborare cu autoritățile locale, iar îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța va spori eficiența transportului de marfă. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul portului, asigurând un flux rapid al mărfurilor.

În final, crearea unor coridoare feroviare rapide și eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate, asigurând timpi de tranzit mai scurți și costuri reduse, ceea ce va contribui la o mai bună predictibilitate a transportului.

Strategii pentru Îmbunătățirea Infrastructurii de Transport în România

Autoritățile române au elaborat un set de măsuri menite să sprijine competitivitatea economică a țării în regiune prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport. Aceste inițiative vizează nu doar creșterea eficienței transportului, ci și asigurarea unui mediu propice pentru afaceri și cetățeni.

Investiții în Infrastructura Feroviară

Unul dintre obiectivele principale este reînnoirea infrastructurii feroviare, cu alocarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei pentru anul 2025. Această sumă va crește progresiv în anii următori, conform strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare.

Dezvoltarea Rețelei de Metrou

Un alt proiect important este extinderea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov, precum și construirea unei magistrale de metrou în Cluj-Napoca. Aceste investiții sunt esențiale pentru a îmbunătăți mobilitatea urbană și a reduce congestionarea traficului.

Îmbunătățirea Navigabilității pe Dunăre

Proiectul Fast Danube are ca scop creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre, ceea ce va facilita transportul mărfurilor pe această importantă arteră fluvială.

Energie Verde pentru Aeroporturi

Un program anual de 70 milioane de euro, finanțat din fonduri europene, va fi dedicat instalării capacităților de producție de energie din surse regenerabile solare, precum și a sistemelor de stocare a energiei pentru autoconsumul aeroporturilor civile din România.

Restructurarea TAROM

Aplicarea planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană pentru compania TAROM este un alt aspect important al acestui demers, ce vizează eficientizarea activității și îmbunătățirea serviciilor oferite pasagerilor.

Dezvoltarea Terminalelor Multimodale

Sunt planificate măsuri pentru susținerea dezvoltării unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național, esențială pentru integrarea diferitelor moduri de transport și pentru creșterea eficienței logistice.

Creșterea Productivității în Sectorul Transporturilor

Creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă un obiectiv central, având ca scop utilizarea eficientă a infrastructurii pentru transportul mărfurilor și persoanelor. Beneficiile acestei creșteri includ reducerea costurilor, sporirea competitivității și îmbunătățirea serviciilor.

Implicarea Comunităților Locale

Implicarea comunităților locale în procesele de planificare și luare a deciziilor este esențială pentru a asigura că proiectele de infrastructură răspund nevoilor de dezvoltare ale acestora.

Parteneriate cu Sectorul Privat

De asemenea, se va promova colaborarea cu entitățile din sectorul privat pentru a mobiliza investiții și expertiză suplimentară, asigurând astfel proiecte de infrastructură durabile.

Proiecte de Infrastructură Transfrontalieră

Colaborarea cu țările vecine pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură transfrontalieră va contribui la integrarea regională și la îmbunătățirea conectivității.

Corelarea Strategiilor de Mobilitate

Este crucială corelarea între strategiile locale și regionale de mobilitate, având în vedere tendințele globale de urbanizare. Aceasta va necesita investiții majore pentru a răspunde nevoilor cetățenilor.

Sprijinirea Industriei Naționale

Sprijinirea industriei naționale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport va contribui la dublarea producției de materii prime și materiale de construcții până în 2028, stimulând astfel economia locală.

Automatizarea Proceselor Operaționale

Implementarea tehnologiilor moderne de automatizare a proceselor este esențială pentru eficientizarea activității ministerului și a structurilor subordonate, având ca scop reducerea costurilor operaționale și creșterea rapidității în livrarea serviciilor.

Aderarea la OCDE și Integrarea Inteligenței Artificiale

România își propune să îndeplinească toate obiectivele de transport necesare pentru aderarea la OCDE. În plus, programul prevede integrarea soluțiilor de inteligență artificială pentru a optimiza managementul resurselor și a îmbunătăți serviciile oferite publicului.

Investiții în Tehnologii Inovatoare

Companiile din subordinea ministerului vor beneficia de investiții în tehnologii avansate, menite să modernizeze infrastructura și să faciliteze tranziția către un sistem de transport mai eficient și sustenabil.

Model de operare sustenabil și competitiv în transporturi

Programul propus se concentrează pe creșterea eficienței economice, având ca obiectiv nu doar reducerea costurilor, ci și creșterea veniturilor. Acest lucru se va realiza prin optimizarea proceselor interne și diversificarea surselor de venit, utilizând resursele disponibile într-un mod mai inteligent și sustenabil.

Parteneriate strategice și digitalizare

Se va pune accent pe colaborarea cu lideri din industrie pentru a implementa soluții digitale avansate, care să transforme companiile din domeniul transporturilor într-un motor de inovație și competitivitate. De asemenea, este esențială interconectarea investițiilor din transport cu cele din sectoarele energiei și telecomunicațiilor.

Colaborarea cu Ministerul Energiei

Este necesară o colaborare aprofundată cu Ministerul Energiei pentru a implementa soluții integrate de-a lungul coridoarelor de transport. Aceste soluții vor asigura energia necesară stațiilor de încărcare electrică și vor utiliza spațiile disponibile pentru producția de energie regenerabilă.

Conectarea zonelor industriale

Conectarea zonelor industriale la rețeaua principală a marilor coridoare de conectivitate este esențială pentru a asigura un tranzit optim al mărfurilor. Este necesară o abordare integrată cu industriile aferente infrastructurii de transport, inclusiv materialele de construcții și forța de muncă, ceea ce impune o coordonare interministerială pentru a corela finanțarea sectorului de transporturi cu producția de materiale de construcții și educația în domeniu.

Centre regionale de învățământ dual

Se va colabora cu autoritățile publice locale și cu Ministerul Educației și Cercetării pentru a crea centre regionale sau campusuri de învățământ dual, care să asigure specialiști în transporturi pentru întreținere, construcție și utilizarea infrastructurii de transport. De asemenea, se va înființa un institut de cercetare și proiectare în transporturi, în parteneriat cu universitățile de profil din țară.

Participare activă la nivelul UE

România vizează o participare activă și consistentă la nivelul Uniunii Europene, pentru a promova mai bine interesele naționale în negocierile referitoare la bugetul UE, politica regională și piața internă. Creșterea influenței României în UE necesită o abordare strategică pe termen lung, ce combină eforturile Guvernului, societății civile și sectorului privat.

Digitalizarea în transporturi

Digitalizarea trebuie să fie un element central în orice investiție din domeniul transporturilor, beneficiind de finanțări dedicate. Sistemele de management al traficului, precum ERTMS/ITS, trebuie extinse și să devină standard. Finanțarea acestora va include centre de management al traficului, baze de date, tehnologii pentru vehicule autonome și sisteme moderne de taxare și control.

Automatizarea proceselor

Automatizarea prin Robotic Process Automation (RPA) și inteligența artificială (AI) sunt componente esențiale ale strategiei naționale de transport. Aceste tehnologii au un impact semnificativ asupra eficienței proceselor și performanței operaționale. RPA permite automatizarea sarcinilor repetitive, cum ar fi procesarea documentelor și gestionarea datelor, reducând astfel erorile și costurile. În același timp, utilizarea AI aduce un plus de inteligență proceselor, facilitând luarea deciziilor în timp real, optimizarea traseelor și îmbunătățirea siguranței. Integrarea acestor tehnologii avansate este crucială pentru o gestionare eficientă a infrastructurii de transport, oferind soluții rapide și adaptabile la nevoile sectorului în continuă schimbare.

Strategii pentru un Sistem de Transport Eficient și Modern

Se propun măsuri pentru dezvoltarea unui sistem de transport competitiv, care să respecte cele mai recente standarde tehnologice și să răspundă provocărilor mobilității moderne și sustenabile. Printre acestea se numără crearea unui birou unic pentru înmatricularea autovehiculelor, care va contribui la debirocratizarea proceselor existente.

Planurile includ demararea de noi proiecte de investiții în construcția de autostrăzi și drumuri expres, bazate pe documentații solide și bine fundamentate. Obiectivul este atingerea unui prag de 1.000 km de drumuri de mare viteză în construcție până în 2025, concomitent cu menținerea a cel puțin 1.000 km de autostrăzi în lucru până în 2030, pentru a îndeplini țintele stabilite în Planul investițional.

Responsabilitate în Circulație și Investiții în Infrastructură

Se va promova o circulație responsabilă pe drumuri, însoțită de modificări legislative și de investiții în infrastructura de cântărire automată și dinamică. Aceasta va include măsuri stricte pentru sancționarea depășirii tonajelor legale, cu un termen de implementare prevăzut pentru prima jumătate a anului 2025.

Un alt obiectiv important este reconectarea Republicii Moldova prin dublarea podurilor rutiere peste Prut, cu termenul limită stabilit pentru 2028. De asemenea, se va realiza studiul de fezabilitate și se va demara investiția pentru calea ferată de mare viteză ce va lega București, Cluj și Budapesta.

Modernizarea Transportului Urban și Colaborarea în Domeniul Naval

Modernizarea sistemului de metrou va include un proiect pilot pentru panouri antisuicid și un studiu de fezabilitate pentru legătura între liniile T1 și T2. În ceea ce privește sectorul naval, se va promova politica descentralizării prin parteneriate între Ministerul Transporturilor și autoritățile navale, precum și cu unitățile administrativ-teritoriale.

Reorganizarea administrațiilor portuare de pe Dunăre va fi realizată pentru a crește eficiența economică și a promova descentralizarea. În plus, se vor lansa proceduri pentru implementarea noului terminal T2 de la Aeroportul Henri Coandă, în paralel cu identificarea mecanismelor de finanțare necesare și evaluarea concesionării acestuia. De asemenea, se va dezvolta rețeaua de terminale cargo pe aeroporturile din România.

Initiative în Industria Cinematografică și Patrimoniul Cultural

În domeniul culturii, se va continua consolidarea schemelor de ajutor de stat destinate producției, distribuției și exploatării operelor audiovizuale. Se va încuraja extinderea rețelei naționale de săli de cinematograf, atragând investitori străini și generând noi oportunități pentru profesioniștii din industria filmului românesc.

Revitalizarea patrimoniului cultural al României va implica creșterea investițiilor în patrimoniul național, inclusiv cel aflat în proprietate privată, cu sprijinul fondurilor naționale și externe. Digitalizarea patrimoniului cultural va fi un alt aspect important, prin valorificarea acestuia cu ajutorul tehnologiilor moderne, inclusiv digitizarea operelor și bunurilor de patrimoniu pentru a facilita accesibilitatea, în special pentru tineri.

Sprijin pentru Minoritățile Naționale și Eficiență în Administrație

Ministerul Culturii va susține proiectele și investițiile în patrimoniul cultural al minorităților naționale, stimulând diversitatea culturală prin finanțarea de către instituții precum ICR și AFCN. Vor fi alocate fonduri pentru reabilitarea monumentelor reprezentative, inclusiv pentru Teatrul și Opera Națională Maghiară din Cluj-Napoca și Teatrul Național din Târgu Mureș.

Revizuirea organizării și funcționării administrației fondului cultural național va avea ca scop creșterea eficienței utilizării resurselor AFCN, facilitând accesul la cultură prin programe destinate atât mediului rural, cât și urban.

Implementarea politicii naționale de educație culturală

Un aspect esențial al politicii naționale este promovarea educației culturale, care include stimularea lecturii, atât în format tradițional, cât și electronic. Printre măsurile propuse se numără asigurarea sustenabilității sectorului cultural independent prin integrarea noilor tehnologii. De asemenea, se va demara finanțarea voucherului cultural și se va diversifica modalitățile de finanțare existente, inclusiv introducerea unor fonduri multianuale pentru cheltuieli operaționale ale organizațiilor culturale, precum și sprijinirea cărților electronice și a distribuției de carte pe diferite suporturi.

Îmbunătățirea salariilor în sectorul cultural

Este crucial să se abordeze inechitățile salariale din domeniul cultural prin implementarea unei grile de salarizare atractive pentru profesioniștii din acest sector. Această măsură va contribui la retenția specialiștilor bine pregătiți și va încuraja tinerii absolvenți de studii universitare să își dezvolte cariere în domeniul culturii.

Operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist

Adoptarea rapidă a normelor metodologice pentru Registrul lucrătorilor culturali profesioniști este o prioritate. De asemenea, se va desfășura o campanie națională de informare publică referitoare la regimul lucrătorilor culturali profesioniști, iar programele de mobilitate vor fi implementate conform legislației în vigoare.

Finanțarea instituțiilor publice de spectacole

În perioada 2025-2028, se va menține o cotă de 2% din impozitul pe venit, destinat finanțării instituțiilor publice de spectacole subordonate autorităților locale. Această măsură va beneficia teatre, opere și filarmonici din întreaga țară, inclusiv din municipiul București.

Consolidarea managementului instituțiilor publice de cultură

Creșterea capacităților administrative ale instituțiilor culturale va fi realizată prin revizuirea cadrului legal referitor la numirile interimare ale managerilor. Stabilizarea instituțiilor culturale de subordine centrală va fi asigurată prin finalizarea concursurilor pentru funcțiile vacante.

Principii și valori democratice în justiție

România se prezintă ca un stat de drept, democratic și social, în care demnitatea umană și drepturile cetățenilor sunt valori fundamentale. Principiul separației puterilor în stat – legislativă, executivă și judecătorească – este esențial pentru funcționarea democrației constituționale.

Justiția trebuie să fie un serviciu public eficient, accesibil și imparțial, garantând tuturor cetățenilor dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. Un sistem de justiție modern și adaptat nevoilor societății contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării.

Constituția României garantează pluralismul politic și un catalog de drepturi și libertăți, având în centrul său valori fundamentale precum viața, libertatea și proprietatea. Statul are datoria de a proteja victimele infracțiunilor și de a le oferi măsuri de recuperare a prejudiciilor, inclusiv prin vouchere din fonduri recuperate de la infractori.

Funcțiile de autoritate publică trebuie să fie ocupate de persoane care respectă standardele de integritate și competență, pentru a consolida încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Continuarea și îmbunătățirea reformelor justiției va fi susținută pe baza rapoartelor organismelor europene relevante.

Accesibilitate în Justiție

Revizuirea cadrului legal este esențială pentru a susține accesul la justiție prin intermediul ajutorului public judiciar destinat persoanelor fizice și juridice. Aceasta include evaluarea nivelului taxelor judiciare de timbru, în special în cazurile în care acestea restrâng semnificativ accesul beneficiarilor la justiție.

Celeritate în soluționarea dosarelor

Reducerea duratei de soluționare a dosarelor și asigurarea unei executări eficiente a hotărârilor judecătorești este crucială, atât în sectorul privat, cât și în activitatea autorităților.

Eficiență și prevenție

Revizuirea normativă și aplicarea efectivă a mecanismelor de recuperare a prejudiciilor, precum și a produselor infracțiunii, sunt necesare pentru accelerarea procesului de recuperare a daunelor cauzate de infracțiuni. Aceasta va necesita întărirea rolului ANABI și colaborarea cu Ministerul Finanțelor.

De asemenea, se impune creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care afectează dreptul cetățeanului la siguranță și prosperitate, cum ar fi traficul de persoane, traficul de droguri, evaziunea fiscală și corupția. Un alt obiectiv este generalizarea proiectului de educație juridică în școli.

Standarde europene pentru aplicarea legii

Îmbunătățirea funcționării instituțiilor de aplicare a legii se va realiza prin revizuirea politicii de resurse umane, incluzând recrutarea, evaluarea, promovarea și răspunderea disciplinară. De asemenea, este esențială asigurarea de dotări și infrastructură adecvate pentru misiunea socială a acestor instituții.

Claritate în mediul de afaceri

Este necesară simplificarea procedurilor comerciale pentru a stimula investițiile noi și a dezvolta afacerile existente. Acest lucru include facilitarea accesului la registrul comerțului și armonizarea legislației naționale cu reglementările europene în domeniul TVA și impozitelor. Măsuri pentru specializarea continuă a magistraților în acest domeniu sunt, de asemenea, necesare.

Un alt pas important este întocmirea unui codex al societăților comerciale, care să actualizeze legea societăților comerciale, precum și actele normative referitoare la insolvență și faliment, în conformitate cu standardele naționale și europene.

Rapiditate și eficiență în litigii

Se va urmări înființarea graduală a tribunalelor specializate în litigii de contencios administrativ și comercial, începând cu cele 15 municipii care au curți de apel. De asemenea, se va crea un corp de specialiști pentru completele dedicate litigiilor de achiziții publice.

Promovarea medierei și arbitrajului ca alternative la procesele judiciare, precum și instituirea unui cadru legal pentru soluționarea la distanță a litigiilor comerciale sunt, de asemenea, priorități importante.

Dialog și transparență

Utilizarea instrumentelor digitale va contribui la creșterea eficienței, transparenței și securității juridice. Registrul comerțului va inventaria toate autorizațiile necesare pentru desfășurarea activităților comerciale, asigurând accesul publicului la aceste informații într-o manieră clară și transparentă.

Cooperarea cu mediul de afaceri este esențială pentru îmbunătățirea legislației aplicabile acestora.

Legislație națională conform standardelor europene

Revizuirea și reorganizarea legislației pe domenii de activitate sunt necesare pentru a asigura o dinamică legislativă adaptată nevoilor reale ale societății. Este important ca, în cadrul procesului de avizare, Consiliul legislativ să identifice toate actele normative ce necesită corelare cu proiectele supuse aprobării.

Publicarea expunerilor de motive și a dezbaterilor din comisiile parlamentare va facilita înțelegerea legii de către destinatari și instanțele de judecată. Implementarea rapidă a deciziilor CCR, CEDO și CJUE trebuie să devină o prioritate, iar revizuirea legislativă ar trebui să fie realizată la un interval de doi până la patru ani pentru a răspunde necesităților societății.

Organizarea sistemului judiciar

Organizarea eficientă a sistemului judiciar este esențială pentru a asigura un acces mai bun la justiție și o funcționare optimă a acestuia, contribuind astfel la consolidarea statului de drept.

Specializarea Judecătorilor și Procurorilor

Implementarea unei specializări autentice pentru judecători și procurori, în paralel cu formarea de experți în domenii de nișă, este esențială pentru îmbunătățirea sistemului judiciar. Este necesară identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență, care să permită accesul magistraților la grade profesionale superioare și funcții de conducere, asigurând astfel un act de justiție conform standardelor europene.

Mecanismul de Admitere la Institutul Național al Magistraturii

Implementarea unui nou mecanism de admitere la Institutul Național al Magistraturii va oferi auditorilor de justiție stagii de pregătire de șase luni în instanțe, parchete și birouri de avocatură. Acest lucru va facilita o compatibilitate reală între carierele acestora și nevoia socială de profesionalism în magistratură. De asemenea, similar cu Academia de Poliție, vor fi alocate locuri distincte pentru minoritățile naționale în cadrul concursului de admitere.

Eficientizarea Sistemului Judiciar

Reorganizarea localităților în raport cu instanțele va elimina dezechilibrele de activitate, optimizând astfel accesul la justiție. Vor fi reglementate mecanismele legale menite să asigure un volum optim de activitate pentru magistrați, garantând un timp rezonabil pentru soluționarea fiecărei cauze. Modificările legislative vor include introducerea unor proceduri adecvate care să reducă numărul sesizărilor nejustificate, precum și eficientizarea activității de expertiză criminalistică prin consolidarea capacității operaționale a INEC și dezvoltarea infrastructurii la nivel teritorial, inclusiv un nou laborator la Constanța.

Digitalizarea Sistemului Judiciar

Digitalizarea instanțelor este un obiectiv prioritar, având în vedere necesitatea generalizării dosarului electronic și a comunicării prin mijloace electronice. Se va institui domiciliul electronic și se vor realiza conexiuni cu platformele altor instituții, facilitând desfășurarea litigiilor și a activităților de formare prin mijloace electronice, însoțite de o infrastructură informatică adecvată. Revizuirea cadrului legislativ va asigura adecvarea normelor de procedură la cerințele digitalizării, incluzând modernizarea profesiilor juridice, cum ar fi legea activității notariale electronice și licitațiile electronice în executarea silită.

Infrastructura Sistemului Judiciar

Proiectul de realizare a Cartierului pentru Justiție din București va aborda problema lipsei de spații pentru instanțe și parchete, extinzând acest concept și în alte localități. Continuarea și actualizarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor și parchetelor este esențială. Este necesară asigurarea unui sediu adecvat pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, finalizarea construcției a două penitenciare noi și modernizarea celor existente, respectând standardele CEDO.

Resurse Umane

Asigurarea personalului necesar instanțelor și parchetelor, alături de identificarea unor soluții pentru echilibrarea schemelor de judecători, este crucială. Colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii este esențială pentru a atinge un raport rezonabil între grefieri și judecători, conform standardelor europene.

Standardizarea schemelor de personal în instanțe și parchete

Se propune standardizarea schemelor de personal în funcție de volumul de activitate al instanțelor și parchetelor, precum și crearea de compartimente specializate în cadrul parchetelor. Aceste compartimente vor include investigatori specializați în domenii de nișă, cum ar fi investigațiile financiare, criminalitatea informatică și infracțiunile de mediu.

Combaterea corupției și ocuparea posturilor vacante

Un alt obiectiv este asigurarea suportului în combaterea corupției, prin accelerarea procesului de ocupare a posturilor vacante de procurori desemnați pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și a celor de poliție judiciară la parchetele de pe lângă curțile de apel.

Îmbunătățirea reglementărilor profesionale

Se urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind accesul în corpul experților, conform standardelor europene, pentru a crește gradul de profesionalizare al acestora.

Rolul profesiilor juridice în justiție

Colaborarea între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent va avea un impact semnificativ asupra cunoașterii și respectării legilor. Ministerul Justiției va promova un dialog cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și cu uniunile profesiilor juridice pentru a încuraja utilizarea procedurilor alternative și simplificate de soluționare a litigiilor, în scopul de a reduce volumul de muncă al instanțelor.

Consolidarea independenței profesiei de avocat este esențială pentru asigurarea efectivă a dreptului la apărare, în conformitate cu articolul 24 din Constituția României.

Aderarea României la OCDE

România se va alătura Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026, ceea ce va marca intrarea în rândul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic și instituțional. Această aderare va recunoaște statutul României ca țară dezvoltată din punct de vedere economic, instituțional și social, având o economie competitivă.

Aderarea la OCDE va influența pozitiv ratingul de țară și analizele efectuate de creditorii internaționali, inclusiv de FMI și Banca Mondială, ceea ce se va traduce în condiții mai favorabile de finanțare pe piețele financiare internaționale, cu o estimare a scăderii costurilor de finanțare cu 15-20%.

Acest pas va stimula investițiile străine directe, în special cele de tip greenfield, cu o prognoză de creștere a acestor investiții cu 20-25% pe an. Datele statistice vor deveni accesibile tuturor decidenților din domeniul politicilor publice, investițiilor și sectorului social.

România va beneficia de o cooperare extinsă în materie de expertiză și consultanță pentru elaborarea și implementarea politicilor publice, precum și de acces la cele mai bune practici în acest domeniu. De asemenea, se va putea participa activ la deciziile economice globale și se va consolida coordonarea interinstituțională pentru formularea unor poziții naționale proactive în sprijinul consolidării Uniunii Europene și a obiectivelor comune.

România se va implica activ în procesul de lărgire a Uniunii Europene, sprijinind țările candidate la statutul de membru, pe baza meritelor proprii, și va contribui la asigurarea unui proces durabil de redresare economică, utilizând mecanismele și instrumentele financiare ale Uniunii Europene.

Promovarea dublă tranziție: verde și digitală

În contextul procesului de dublă tranziție, atât verde cât și digitală, se urmărește promovarea unor soluții menite să sprijine continuarea convergenței în cadrul Uniunii Europene. Acest demers include monitorizarea angajamentelor asumate de Marea Britanie față de cetățenii români stabiliți pe teritoriul său, oferindu-le sprijin și asistență necesară.

Politica de securitate și apărare comună

Direcțiile principale în domeniul politicii de securitate și apărare comune vizează consolidarea rolului Uniunii Europene. Acest lucru se va realiza prin implementarea de măsuri care să întărească cooperarea militară, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale, dar și prin inițiative în domeniul civil. România va fi activ implicată în inițiative noi și în atragerea de fonduri europene.

Consolidarea dimensiunii diplomatice

România va intensifica dimensiunea sa diplomatică printr-o concentrare pe diplomația economică și culturală. Aceasta va include asigurarea resurselor umane specializate și a infrastructurii necesare pentru a susține aceste eforturi.

Expertiză în afacerile europene

Se va pune un accent deosebit pe dezvoltarea expertizei în domeniul afacerilor europene, prin crearea direcțiilor de afaceri europene în ministerele de linie și prin creșterea numărului de experți în fonduri europene la nivel național, județean și local.

Consolidarea Institutului European din România

Institutul European din România va beneficia de măsuri de consolidare, inclusiv pe plan financiar și salarial. De asemenea, se va extinde rețeaua instituțiilor educaționale specializate în afaceri europene, iar cursurile despre Uniunea Europeană vor fi introduse în învățământul gimnazial.

Capacitate de analiză a legislației europene

Se va îmbunătăți capacitatea instituțiilor naționale de a analiza impactul legislației europene, atât ex ante cât și ex post. Este esențial ca transpunerea directivelor europene să fie realizată la timp și în mod coerent, pentru a minimiza riscurile de infringement.

Rolul României în cadrul NATO

România își va dezvolta profilul activ în cadrul NATO, promovând prioritățile strategice ale țării în Alianță. Acest lucru include îndeplinirea obligațiilor internaționale, asigurarea contribuțiilor conceptuale și participarea la misiuni și operațiuni aliate.

Întărirea flancului estic

România va lucra la întărirea flancului estic al NATO, conform măsurilor adoptate în cadrul Summitului din 2021. Aceste măsuri sunt esențiale pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare, având un impact direct asupra securității în Marea Neagră, o zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică.

Cooperarea între UE și NATO

România va continua să își concentreze eforturile asupra funcționării eficiente a mecanismelor UE și NATO, precum și pe cooperarea dintre acestea, în scopul îmbunătățirii capacităților de gestionare a amenințărilor hibride.

Parteneriatul strategic cu SUA

Cooperarea pe plan politic și militar cu Statele Unite va fi intensificată, inclusiv prin creșterea prezenței militare americane în România. Securitatea energetică, în special în domeniul nuclear civil, va rămâne o prioritate, iar eforturile în domeniul securității cibernetice, inclusiv în rețelele de comunicații 5G, se vor intensifica.

Proiecte de interconectare regională

România va valorifica domenii suplimentare de interes comun, inclusiv proiectele prioritare de interconectare din cadrul Inițiativei celor Trei Mări, axându-se pe proiectele Rail2Sea și Via Carpatia.

Dimensiunea economică a parteneriatului

Se va stimula dimensiunea economică a parteneriatului cu Statele Unite, având ca obiectiv creșterea volumului de investiții americane în România.

Parteneriat strategic pentru integrarea europeană

România va continua să colaboreze strâns în cadrul parteneriatului strategic pentru integrarea europeană, asigurându-se că toate aceste inițiative contribuie la dezvoltarea și consolidarea poziției sale în Europa.

Sprijin pentru Republica Moldova

România își propune să sprijine Republica Moldova în consolidarea statului de drept, asigurarea stabilității politice și promovarea prosperității. În acest sens, se va pune accent pe avansarea proiectelor bilaterale strategice, în special cele care facilitează conectarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României.

De asemenea, autoritățile moldovene vor beneficia de suport în eforturile de combatere a corupției, reformarea sistemului judiciar, profesionalizarea administrației și curățarea mediului de afaceri de practici clientelare. Un alt obiectiv important este consolidarea Fondului de democratizare și dezvoltare sustenabilă pentru Republica Moldova, prin creșterea alocărilor financiare în cadrul bugetului Ministerului Afacerilor Externe destinat cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. Acest lucru va include și sprijin pentru transpunerea legislației europene, prin programe de formare și utilizarea instrumentelor europene de finanțare disponibile.

Priorități la nivel bilateral, regional și global

În plan european, România va continua să întărească relațiile și parteneriatele strategice cu țări precum Germania, Franța, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania și Ungaria. Se va urmări actualizarea și implementarea planurilor de acțiune ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea parteneriatului cu Regatul Unit în contextul post-Brexit.

România va întări relațiile bilaterale cu statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, oferind expertiză în procesul de aderare. Eforturile de optimizare a relațiilor cu vecinii vor continua, adaptându-se la specificitățile fiecărei țări. Parteneriatul strategic cu Ungaria va fi aprofundat în domenii esențiale în cadrul structurilor euroatlantice.

În relația cu Bulgaria, România va consolida parteneriatele bilaterale și cooperarea, atât la nivel regional cât și în UE și NATO. Se va urmări reluarea negocierilor pentru delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră și îmbunătățirea navigabilității pe fluviul Dunărea.

În ceea ce privește Serbia, România va promova diversificarea și întărirea cooperării bilaterale, susținând totodată parcursul european al acestei țări. Relația cu Ucraina va implica sprijin continuu pentru integrarea sa europeană și reformele interne. De asemenea, se va dezvolta o relație strategică cu Israelul, în special în domeniul securității și cooperării economice.

Parteneriatele strategice cu Japonia și Coreea de Sud vor fi consolidate, urmărind implementarea planurilor de acțiune și dezvoltarea de noi proiecte de colaborare. România va accentua, de asemenea, rolul său în formatele regionale de colaborare, inclusiv Strategia Dunării, Inițiativa Central-Europeană și Cooperarea statelor din sud-estul Europei.

Ministerul Apărării Naționale

Implementarea Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României va ghida dezvoltarea capabilităților esențiale pentru apărare. Continuarea demersurilor pentru transformarea și modernizarea instituției militare este o prioritate, având în vedere obiectivele stabilite în acest sens.

Transformarea Armatei României până în 2040

Programul de transformare a Armatei României, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), vizează o serie de măsuri esențiale pentru modernizarea și eficientizarea resurselor umane, precum și pentru întărirea capacităților de apărare ale țării.

Modernizarea politicilor de resurse umane

Unul dintre obiectivele principale este creșterea calității vieții personalului militar. Acest lucru include:

• Conștientizarea publicului cu privire la sacrificiile personalului militar și importanța acestora în societate;
• Asigurarea unui parcurs profesional predictibil pentru cariera militară;
• Îmbunătățirea continuă a programelor sociale prin actualizarea legislației relevante;
• Dezvoltarea facilităților medicale, inclusiv a Programului Politrauma.

Întărirea capacității de combatere a amenințărilor hibride

Programul prevede și măsuri pentru combaterea acțiunilor ostile de tip hibrid și a dezinformării. Printre acestea se numără:

• Crearea unui centru național de excelență în apărarea cibernetică;
• Implementarea unui sistem integrat de comunicații militare;
• Extinderea măsurilor de securitate informațională;
• Dezvoltarea unui sistem robust de protecție a infrastructurii critice, axat pe gestionarea riscurilor.

Rolul strategic al României în NATO și UE

România își propune să își crească rolul în cadrul NATO și Uniunii Europene, prin:

• Contribuția la consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe flancul estic;
• Participarea activă la operațiuni și misiuni NATO și UE;
• Îndeplinirea obligațiilor asumate prin calitatea de membru NATO și UE;
• Implicarea în inițiativele de apărare ale UE;
• Modernizarea infrastructurii militare din România;
• Dezvoltarea coridoarelor de mobilitate militară în sud-estul Europei;
• Permanizarea hub-ului pentru instruirea piloților de aeronave F-16.

Consolidarea parteneriatului strategic cu SUA

În contextul actual de securitate, România își propune să întărească parteneriatul strategic cu Statele Unite, având în vedere:

• Implementarea priorităților strategice din cadrul Foii de parcurs pentru cooperarea în domeniul apărării;
• Îmbunătățirea colaborării regionale pentru securitate și conectivitate;
• Consolidarea prezenței forțelor SUA în România;
• Facilitarea desfășurării activităților forțelor SUA și modernizarea infrastructurii bazelor militare.

Aceste măsuri reflectă angajamentul României de a se adapta la provocările de securitate actuale și de a contribui activ la stabilitatea regională și internațională.

Intensificarea Cooperării Bilaterale Regionale în Domeniul Apărării

România își consolidează parteneriatele strategice în domeniul apărării, axându-se pe cooperarea cu state aliate precum Franța, Turcia, Regatul Unit, Polonia, Bulgaria, Germania, Italia, Spania, Republica Moldova și Ucraina. Un aspect important este participarea la inițiativa Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră, care include colaborarea între România, Turcia și Bulgaria.

România își conturează rolul de pol regional de stabilitate și securitate, menținând contribuții substanțiale în regiuni prioritare, cum ar fi zona extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest și vecinătatea estică a NATO și Uniunii Europene.

Reziliență Națională

Reziliența națională se bazează pe creșterea capacității de apărare și reacție a societății, economiei și teritoriului, având în vedere amenințările actuale. Este necesară actualizarea cadrului legislativ în domeniul apărării și securității naționale, astfel încât să răspundă provocărilor contemporane din regiune și din întreaga lume, precum și pentru a întări controlul parlamentar.

Implementarea Strategiilor Ministerului Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne va continua implementarea strategiilor destinate prevenirii și combaterii criminalității organizate, recuperării prejudiciilor cauzate de infracțiuni, limitării impactului drogurilor și combaterii migrației ilegale. De asemenea, se va lucra la creșterea siguranței rutiere, intensificarea luptei anticorupție în rândul personalului propriu și combaterea faptele ilicite împotriva mediului.

Prevenirea și Combaterea Infracționalității

Este esențială creșterea prezenței fizice a forțelor de ordine în comunități, pentru a preveni faptele antisociale și a spori sentimentul de siguranță al cetățenilor. Activitățile de prevenire a traficului și consumului de droguri în comunitate și mediul școlar vor fi intensificate, precum și combaterea extremismului violent, antisemitismului, xenofobiei și radicalizării.

Se va implementa un sistem de monitorizare electronică pentru agresori în cazurile de violență domestică, iar instrumentele de analiză a informațiilor vor fi dezvoltate pentru a combate pornografia infantilă, traficul de persoane și infracțiunile online. Campanii de combatere a infracționalității în domeniul silvic, al patrimoniului cinegetic și piscicol, precum și al altor infracțiuni de mediu vor fi organizate.

Digitalizarea Serviciilor Publice

Se va elabora o strategie pentru identitatea digitală, incluzând digitalizarea emiterii actelor de stare civilă, cărților electronice de identitate, înmatriculării vehiculelor și emiterii permiselor de conducere. Ministerul va sprijini tranziția către utilizarea cărții de identitate electronice, oferind gratuit acest document pentru aproximativ 5 milioane de cetățeni români.

Scopul este de a crește accesibilitatea și calitatea serviciilor publice, facilitând eliberarea certificatului de cazier judiciar, programarea pentru obținerea pașaportului, obținerea istoricului sancțiunilor rutiere, recrutarea pentru funcții vacante și înscrierea în instituțiile de învățământ.

Îmbunătățirea securității și gestionarea migrației

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va intensifica măsurile de securitate cibernetică, concentrându-se pe creșterea rezilienței sistemelor informatice și a comunicațiilor proprii. Aceste acțiuni vizează eficientizarea capacității de detectare și investigare rapidă a atacurilor cibernetice.

Provocările imigraționiste și securitatea frontierelor

MAI își propune să reducă aspectele ilegale asociate fenomenului imigraționist. Obiectivele includ prevenirea imigrației persoanelor considerate riscante, combaterea șederii ilegale și a traficului de persoane, precum și diminuarea numărului de cetățeni străini aflați fără documente legale pe teritoriul României. În acest sens, se va perfecționa cadrul legislativ existent și se vor continua măsurile pentru implementarea noilor sisteme europene de informații pentru frontieră și securitate, asigurându-se interoperabilitatea acestora.

Controalele vor fi întărite pentru a preveni și combate contrabanda, inclusiv introducerea ilegală a drogurilor, armelor, substanțelor periculoase și a deșeurilor.

Modernizarea capacităților operaționale

Se vor îmbunătăți capacitățile de supraveghere pentru a combate criminalitatea transfrontalieră. Acest lucru va include achiziționarea de echipamente și vehicule specializate de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Aceste măsuri vor viza consolidarea supravegherii mai ales în terenuri dificile, având scopul de a preveni migrația ilegală și criminalitatea organizată.

Modernizarea sistemului de supraveghere a frontierei maritime

Se va moderniza Sistemul Integrat de Supraveghere a Frontierei Maritime (SCOMAR) pentru a întări securitatea la frontierele externe ale Uniunii Europene în zona Mării Negre. Aceasta va ajuta la prevenirea și gestionarea amenințărilor transfrontaliere, asigurând totodată libera circulație a persoanelor în conformitate cu reglementările europene și obligațiile internaționale.

Sprijin pentru activitatea unității naționale de informații

Se va implementa o soluție informatică destinată să sprijine activitatea Unității Naționale de Informații privind Pasagerii, facilitând astfel schimbul operativ de informații cu autoritățile competente. Măsurile vor include prevenirea, detectarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a altor infracțiuni grave, precum și reducerea timpului de procesare a solicitărilor de date PNR.

Îmbunătățirea capacității operaționale a Frontex

MAI va achiziționa mijloace de mobilitate terestră pentru a sprijini Frontex în consolidarea capacităților de supraveghere la frontierele externe. Scopul acestor acțiuni este prevenirea migrației ilegale și a criminalității transfrontaliere.

Pregătirea profesională și intervenția în situații de urgență

Se va realiza un sistem unitar și integrat pentru pregătirea profesională a personalului din instituțiile de ordine publică, precum și continuarea dezvoltării capacității de intervenție în situații de urgență. MAI va consolida răspunsul integrat la urgențe prin dezvoltarea Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, asigurând resurse umane specializate și capacități tehnice de intervenție pentru protecția populației.

De asemenea, se va lucra la dezvoltarea unor capacități strategice de transport și facilități de depozitare necesare pentru asigurarea stocurilor strategice. Participarea activă a societății va fi încurajată, promovându-se o cultură de prevenire și pregătire în fața dezastrelor și educarea publicului despre importanța rezilienței.

Măsuri pentru Siguranța și Intervenția în Situații de Urgență

România își propune să implementeze o serie de măsuri esențiale în domeniul siguranței publice, care includ dezvoltarea voluntariatului în intervențiile de urgență și pregătirea pentru dezastre. Aceste măsuri vizează integrarea acțiunilor societății civile în activitățile de protecție civilă și sporirea rolului țării în mecanismele internaționale de cooperare. România va menține o poziție centrală la nivelul Uniunii Europene, contribuind activ la dezvoltarea și implementarea măsurilor din cadrul Mecanismului european de protecție civilă. De asemenea, se va intensifica participarea la inițiativele internaționale, inclusiv cele derulate de NATO, ONU și OCDE, pentru reducerea riscurilor de dezastre și îmbunătățirea intervențiilor în astfel de situații.

Diversificarea Surselor de Aprovizionare cu Energie

Ministerul Energiei din România anunță investiții semnificative în dezvoltarea și extinderea surselor de aprovizionare cu energie. Printre proiectele strategice se numără Coridorul verde, care va permite transportul de energie regenerabilă din regiunea Mării Negre, și Coridorul BRUA, destinat transportului de gaze naturale din surse alternative. De asemenea, se va exploata zăcământul din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep, având ca obiectiv preluarea gazelor naturale direct de la țărmul românesc.

Reducerea Dependenței de Importurile Energetice

România are ca țintă completarea independenței de importurile de gaze naturale până în anul 2027, prin valorificarea resurselor interne. Aceasta va include dezvoltarea de noi capacități de exploatare atât offshore, cât și onshore, inclusiv zăcământul de la Caragele. Investițiile în infrastructură pentru stocarea energiei electrice și a gazelor naturale, alături de modernizarea rețelelor de transport și distribuție, vor facilita reducerea importurilor și crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență.

Creșterea Capacităților Interne de Producție și Stocare

Printre inițiativele de creștere a capacităților de producție se numără retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă și construcția unităților 3 și 4 de la aceeași centrală. Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) va fi implementat, având în vedere fezabilitatea economică și stimularea industriei locale pentru furnizarea componentelor necesare. De asemenea, CE Oltenia va fi restructurată prin construirea de capacități de generare pe gaz natural cu emisii reduse de CO2, însoțită de dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice de aproximativ 700 MW.

Proiecte Strategice pentru Securitatea Energetică

Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, va include o centrală de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, ce va integra tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest demers va contribui la securitatea energetică a României și va sprijini tranziția către un mix energetic mai curat. De asemenea, țara își propune să atingă o capacitate de producție de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030.

Inovații în Cogenerare și Hub-uri Energetice

Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din orașe precum Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, vor oferi o capacitate instalată totală de 842 MW. În plus, Valea Jiului va fi transformată într-un hub energetic, reunind producția de energie electrică din diverse surse, ceea ce va sprijini dezvoltarea durabilă și va întări securitatea energetică a regiunii.

Proiecte Strategice pentru Dezvoltarea Energetică

Producția de energie din perimetrul Neptun Deep a început, marcând un pas important în dezvoltarea sectorului energetic. Printre proiectele esențiale se numără finalizarea termocentralelor pe gaz de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, și Mintia, cu o capacitate de 1.750 MW.

De asemenea, se lucrează la finalizarea unor investiții avansate care au fost sistate sau întârziate, precum amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, hidrocentralele Răstolița, Cerna Belareca, precum și a altor proiecte de pe râurile Olt, Câineni, Racovița și Lotrioara. Construirea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zone cu potențial hidroenergetic este, de asemenea, pe agenda autorităților.

Potențialul hidroenergetic al României

În perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic al României ar putea contribui cu o putere instalată de aproximativ 6.500 MW în rețeaua electroenergetică națională. Autoritățile își propun ca potențialul hidroenergetic amenajat al țării să atingă 67% până în 2035.

Investiții și tehnologii inovatoare

Se așteaptă realizarea tuturor investițiilor planificate pentru dezvoltarea noilor capacități de producere a energiei, inclusiv stocarea acesteia, reciclarea bateriilor și panourilor fotovoltaice, precum și îmbunătățirea infrastructurii pentru transportul și distribuția energiei electrice și gazelor naturale.

De asemenea, se va dezvolta capacități noi de stocare a gazelor naturale, având o capacitate zilnică ridicată, pentru a răspunde cererii interne și pentru a contribui la securitatea energetică regională.

Utilizarea tehnologiilor avansate

Proiectele de transformare a capacităților de producție a energiei electrice din combustibil solid în gaz natural sunt în desfășurare. Implementarea tehnologiilor de vârf este esențială pentru utilizarea continuă a cărbunelui în industrie, în situații excepționale, asigurând o rezervă pentru crizele energetice.

Rezerva de capacitate pe bază de cărbune

În scopul asigurării unei rezerve de capacitate, se intenționează punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit, care pot fi activate în situații excepționale, cum ar fi stările de urgență sau crizele energetice. Aceasta include și conservarea termocentralelor pe bază de cărbune pentru funcționarea lor în astfel de condiții.

Transformarea CEVJ într-un hub energetic

Un alt obiectiv important este transformarea CEVJ – S.A. într-un hub energetic integrat și sustenabil în regiunea Văii Jiului. Acest lucru va include demararea studiilor de fezabilitate pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei regenerabile, construirea parcurilor fotovoltaice pe terenurile fostelor unități miniere și implementarea microhidrocentralelor. Proiectarea și dezvoltarea unei centrale cu ciclu combinat pe gaze naturale sunt, de asemenea, planificate pentru a sprijini acest demers.

Initiative pentru o tranziție energetică sustenabilă

La Termocentrala Paroşeni, se lucrează la integrarea unor soluții menite să utilizeze hidrogenul ca vector energetic complementar, facilitând astfel o tranziție eficientă către surse de energie mai curate. Aceste măsuri sunt parte dintr-un model regional de hub energetic, care va sprijini dezvoltarea economică și va contribui la tranziția energetică națională, promovând Valea Jiului ca exemplu de reconversie sustenabilă.

Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție

Planurile includ dublarea capacității de schimburi transfrontaliere de energie electrică până în 2030, atingând o capacitate de 7.000 MW. Aceasta va fi realizată prin noi investiții la Transelectrica, estimate la 7 miliarde de lei din fonduri proprii și 2,8 miliarde de lei din fonduri europene, destinate dezvoltării infrastructurii de transport al energiei electrice.

De asemenea, Transgaz va derula un program de investiții de 2,5 miliarde de lei pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport al gazelor naturale. Extinderea rețelelor de transport de gaz și electricitate va viza creșterea interconexiunilor cu piețele vecine și interconectarea strategică cu Republica Moldova, asigurând cuplarea piețelor de energie și gaze naturale dintre cele două țări.

Modernizarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale va pune accent pe adaptarea acestor rețele pentru economia hidrogenului. Totodată, Programul național „Anghel Saligny” pentru perioada 2025-2028 va viza extinderea și dezvoltarea rețelelor de gaz natural, având ca obiectiv conectarea a 90% din localitățile rurale la rețelele de gaz. Aceasta va include un buget anual de 500 milioane de euro, ajustabil pe baza analizelor economico-sociale, pentru a reduce izolarea energetică și a stimula dezvoltarea economică regională.

Programul nu va viza doar consumul casnic, ci va încuraja dezvoltarea industrială, crearea de locuri de muncă și sporirea competitivității, asigurând totodată accesul la energie pentru sectorul economic românesc.

Extinderea accesului la energie

Un alt obiectiv important este electrificarea completă a României, asigurând că nicio locuință nu va rămâne fără energie electrică până în 2028. Vor fi implementate programe naționale eficiente pentru instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme de stocare și pompe de căldură în zone izolate, finalizând astfel procesul de electrificare.

Protecția consumatorilor și combaterea sărăciei energetice

Se va elabora un mecanism de dereglementare bazat pe un calendar etapizat, având în vedere protejarea consumatorilor și crearea unui climat concurențial solid, care să asigure prețuri accesibile pentru energia electrică și gazele naturale. Un sistem de compensare a costurilor energetice va fi introdus pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul sărăciei relative.

Ajustările veniturilor medii nete lunare pe membru de familie vor fi realizate în conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2021. De asemenea, se va introduce un mecanism flexibil care să permită gospodăriilor să intre sau să iasă din schema de ajutor, în funcție de venituri și prețurile energiei. Acest sistem va elimina necesitatea depunerii cererilor din partea cetățenilor, reducând astfel sarcina administrativă a asistenței sociale din primării și riscul excluderii unor beneficiari.

Introducerea cardurilor energetice în România

Statul român propune utilizarea unor mecanisme deja verificate, cum ar fi cardurile fizice, pentru a oferi ajutor financiar gospodăriilor vulnerabile. Aceste carduri, similare cu cele pentru vacanțe, alimente sau energie, sunt destinate să înlocuiească plafonarea și compensarea prețurilor la energie.

Distribuția cardurilor și criteriile de eligibilitate

Cardul energetic va fi distribuit de către stat fiecărei gospodării care are cel puțin un locatar, conform datelor din recensământul din 2021. Acesta va fi alimentat o dată pe an, pentru gospodăriile care, în anul anterior, au avut un venit și cheltuieli estimate cu energia ce acoperă nevoile energetice minime. Astfel, venitul rezidual, obținut prin scăderea cheltuielilor cu energia din venit, trebuie să fie sub pragul de sărăcie.

Calcularea sumelor și utilizarea cardului

Suma care va fi încărcată pe card acoperă diferența dintre venitul rezidual și pragul de sărăcie. Instituțiile publice se ocupă de identificarea gospodăriilor eligibile și de calcularea sumelor aferente, acest proces având loc anual, până pe 31 martie. Sumele pot fi reportate de la un an la altul, pentru maximum trei ani. Cardul este personalizat, asociat unei gospodării cu adresă specifică și poate fi utilizat doar pe baza unui act de identitate corespunzător.

Utilizarea sumelor și politica națională

Suma disponibilă pe card poate fi utilizată exclusiv pentru scopuri definite de lege. De asemenea, acest mecanism ia în considerare structura gospodăriei, deoarece pragul de sărăcie este calculat pe baza adultului echivalent. Este esențială dezvoltarea unei politici naționale pentru reducerea sărăciei energetice, care să includă investiții în eficiența energetică a locuințelor, în special în regiunile rurale și defavorizate. Strategia va fi corelată cu obiectivele de sustenabilitate și va beneficia de fonduri europene și naționale, având ca scop îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor și promovarea surselor de energie descentralizată.

Sprijin pentru sectorul industrial

În ceea ce privește sprijinul pentru întreprinderi și consumatori industriali, accesibilitatea prețurilor rămâne o prioritate. Vor continua schemele de ajutor de stat pentru consumatorii energointensivi și programele de sprijin pentru IMM-uri, axate pe autoconsum și reducerea facturilor la energie electrică. De asemenea, se va încuraja valorificarea gazului natural din Marea Neagră pentru industrie, cu posibile facilități fiscale menite să aducă valoare adăugată resurselor românești.

Tranziția către energia regenerabilă

Accelerarea tranziției către energie regenerabilă reprezintă un alt obiectiv important. România își propune dezvoltarea capacităților de producție de energie electrică din surse regenerabile, punând accent pe implementarea rapidă a proiectelor finanțate din fonduri europene. Ținta stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează realizarea a 5000 MW din energie eoliană și solară până în 2030, sprijinită de mecanismul Contractor pentru diferență. De asemenea, se preconizează instalarea a 3500 MW suplimentari și peste 3000 MWh capacități de stocare conectate la rețea până la finalul anului 2026.

Energia eoliană offshore este văzută ca un instrument esențial în atingerea obiectivelor europene de reducere a dependenței de combustibilii fosili și decarbonare. Se susține respectarea termenelor legale adoptate pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore, consolidând astfel angajamentul României față de tranziția energetică.

Concesionarea perimetrelor eoliene offshore

Se va elabora o listă cu perimetrele eoliene offshore care urmează să fie concesionate, asigurându-se totodată o predictibilitate în ceea ce privește procedurile administrative, tehnice și cadrul fiscal pentru aceste investiții. Este esențială promovarea unui climat favorabil dezvoltării acestui sector.

Descentralizarea producției de energie

Se va încuraja decentralizarea producției de energie prin sprijinirea prosumatorilor și adoptarea unei legislații clare care să faciliteze crearea comunităților de energie. Aceasta va ajuta la reducerea presiunii asupra rețelei centralizate.

De asemenea, se va susține decontarea lunară a surplusului de energie injectat în rețea de către prosumatori, precum și posibilitatea de a compensa factura de gaze naturale din surplusul generat. Se va crea un cadru legislativ pentru donarea surplusului de energie.

Certificarea europeană a energiei verzi

România va fi înscrisă în AIB pentru a obține certificarea europeană a garanțiilor de origine. Această inițiativă va asigura că energia produsă și consumată în țară este verde, atrăgând astfel noi investiții în data centere și dezvoltare software, unde accesul la energie verde este o condiție esențială.

Continuarea programului nuclear românesc

Se va prelungi durata de viață a Unității 1 de la CNE Cernavodă prin retehnologizare și se vor construi unitățile 3 și 4, precum și reactoare modulare mici (SMR) pe baze economice viabile, asigurând astfel flexibilitatea și securitatea energetică pe termen lung.

Construirea primei instalații de detritiere din Europa la CNE Cernavodă va contribui la eliminarea tritiului din instalație, sporind protecția mediului. Aceasta va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară.

Producția de izotopi medicali, în special Lutețiu-177 (Lu-177), va avea loc la CNE Cernavodă, sprijinind tratamentele vitale pentru cancer. România va adopta un ciclu integrat, de la materie primă la apă grea, beneficiind de o cerere globală în creștere pentru apă grea, unde poate deveni un jucător strategic.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Vor continua investițiile în tehnologii de captare și stocare a carbonului (CCS), în special în industriile grele și centralele termoelectrice pe bază de cărbune. Se vor oferi stimulente pentru investiții în soluții de captare, stocare sau utilizare a CO2, având în vedere riscurile viitoare de dispariție a anumitor industrii din cauza iminenței taxării CO2.

Îmbunătățirea eficienței energetice

Se vor implementa programe integrate pentru eficientizarea rețelelor de transport și distribuție, ceea ce va conduce la reducerea costurilor pentru consumatori și va sprijini sustenabilitatea sistemului energetic. Vor fi încurajate investițiile în reabilitarea termică a clădirilor, folosind fonduri europene și naționale, și se vor oferi stimulente fiscale pentru tranziția spre soluții energetice mai eficiente, cum ar fi sistemele combinate de panouri fotovoltaice și baterii de stocare.

Strategii pentru Eficiența Energetică și Modernizarea Infrastructurii

România își propune să implementeze o serie de măsuri menite să valorifice gazele naturale în industrie și în producția de energie electrică, precum și să promoveze eficiența energetică.

Recompensarea Consumatorilor pentru Electrificare

Un sistem de bonusuri va fi implementat pentru a răsplăti atât consumatorii casnici, cât și pe cei noncasnici, care adoptă electrificarea și un consum eficient de energie.

Modernizarea Sistemelor de Încălzire Centrala

Investițiile în rețelele de energie electrică sunt esențiale pentru a sprijini creșterea numărului de prosumatori și pentru a răspunde cererii mai mari în contextul utilizării extinse a pompelor de căldură și a stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice. Acest lucru necesită o majorare semnificativă a investițiilor anuale.

Fondurile europene, inclusiv PNRR și Fondul pentru modernizare, vor fi utilizate pentru a moderniza sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de carbon în marile orașe. De asemenea, se va promova dezvoltarea piețelor de energie și creșterea competitivității în acest sector.

Transparența și Competitivitatea pe Piețele Energetice

România va dezvolta mecanisme solide pentru a asigura transparența prețurilor la energie. Aceste măsuri vor permite consumatorilor să înțeleagă modul în care sunt calculate tarifele și să fie protejați împotriva abuzurilor.

Concurența pe piața de echilibrare va fi stimulată atât prin diversificarea tehnologiilor care flexibilizează sistemul, cât și prin introducerea de noi jucători pe piață. De asemenea, se vor oferi stimulente pentru dezvoltarea bateriilor de stocare utilizate de Transelectrica pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național (SEN).

Consolidarea burselor de energie va fi realizată printr-o legislație predictibilă și prin optimizarea funcționării pieței de energie. Revizuirea legislației naționale va fi efectuată conform normelor Uniunii Europene.

Integrarea și Digitalizarea Sistemelor Energetice

Se va urmări integrarea sistemelor informatice ale autorităților centrale, locale și ale operatorilor de utilități într-un sistem centralizat, pentru a facilita procesarea rapidă a solicitărilor, cum ar fi autorizațiile de construcție.

Companiile energetice vor avea obligația de a oferi servicii de înaltă calitate, cu o facturare transparentă și mecanisme rapide de soluționare a plângerilor. Vor fi promovate inițiative care încurajează flexibilitatea în planurile de tarifare.

Un alt obiectiv important este integrarea Republicii Moldova în ENTSO-E, sprijinind astfel această țară în îndeplinirea condițiilor necesare aderării la Uniunea Europeană, inclusiv prin introducerea regulilor pieței concurențiale și protejarea consumatorilor vulnerabili.

Digitalizarea Infrastructurii Energetice

Se va pune accent pe implementarea contorizării inteligente și digitalizarea rețelelor, ceea ce va permite dezvoltarea unor modele tarifare care să reflecte prețul energiei în funcție de intervalele orare. Rețelele inteligente vor optimiza gestionarea consumului de energie, îmbunătățind eficiența operațiunilor de transport și distribuție.

Accelerarea instalării contoarelor inteligente la nivel național va oferi consumatorilor posibilitatea de a monitoriza în timp real consumul de energie, ajutându-i să reducă risipa. Mecanismele de răspuns la cerere și managementul cererii de energie vor contribui, de asemenea, la diminuarea facturilor pentru cetățeni.

Toate datele din sectorul energetic vor fi migrate în Cloudul privat guvernamental, facilitând astfel generarea de servicii publice online și interoperabilitatea datelor.

Securitatea Cibernetică în Domeniul Energetic

În cadrul Ministerului Energiei, va fi înființat un Centru de răspuns la incidente de securitate cibernetică în energie (CRISCE), care va funcționa ca un CSIRT și SOC sectorial, având rolul de a asigura securitatea cibernetică a infrastructurii critice din domeniu.

Strategiile Ministerului Energiei pentru Securitatea Energetică

Ministerul Energiei își propune să întărească securitatea cibernetică în sectorul energetic, prin înființarea centrelor operative de securitate cibernetică (SOC) și a echipelor de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT) în cadrul companiilor naționale. Această măsură va contribui la asigurarea rezilienței și protecției infrastructurilor energetice împotriva atacurilor cibernetice.

Promovarea Exploatării Gazelor Naturale din Marea Neagră

Un cadru legislativ transparent și predictibil este esențial pentru facilitarea activităților de extracție a gazelor naturale în Marea Neagră. România are potențialul de a deveni, începând cu anul 2027, cel mai mare producător de gaze naturale, ceea ce ar multiplica producția anuală în țară. De asemenea, se va asigura un cadru stabil pentru investițiile în tehnologiile de captare și stocare a dioxidului de carbon.

Dezvoltarea Comunităților de Energie

Legislația va fi adaptată pentru a permite dezvoltarea comunităților de energie, precum și pentru a încuraja capacitățile de stocare în baterii, atât „stand alone”, cât și „behind the meter”. Se va acorda atenție și extinderii reglementărilor privind hidrogenul, energia geotermală și combustibili alternativi, inclusiv aspecte legate de stocarea hidrogenului.

Îmbunătățirea Guvernanței în Sectorul Energetic

Ministerul va implementa un sistem modern de guvernanță, axat pe depolitizarea autorităților de reglementare și a companiilor de stat. Se va lucra la simplificarea circuitului birocratic, promovând transparența și digitalizarea, pentru a asigura o guvernanță corporativă eficientă la toate nivelurile. De asemenea, se va analiza consolidarea sistemului energetic național pentru a susține formarea unui preț accesibil pentru consumatorii finali.

Revitalizarea Industriei Românești

Revitalizarea industriei locale este esențială pentru susținerea tranziției energetice. Hibridizarea capacităților existente de producere a energiei electrice din surse regenerabile va fi realizată prin implementarea sistemelor de stocare pe bază de baterii în parcurile de producție deja existente, sporind astfel stabilitatea și fiabilitatea rețelei electrice.

Sprijin pentru Investiții în Tehnologii Verzi

Se va oferi suport pentru investițiile din întregul lanț de producție al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice. Programul vizează dezvoltarea unităților de producție locale pentru materiile prime și produsele finite, contribuind la reducerea dependenței de importuri și la îmbunătățirea securității energetice naționale.

Perspectivele Energetice până în 2050

Până în anul 2050, se estimează necesitatea de a asigura echilibrarea a 15-20 GW instalați în centrale cu producție intermitentă. Se va considera oportunitatea dezvoltării sistemelor de baterii de mare capacitate, precum și a celor cu capacități mijlocii și mici, pentru a răspunde cerințelor pieței de echilibrare, având în vedere progresele tehnologice care pot face aceste soluții fezabile economic.

Evoluția sectorului energetic și oportunitățile din mineritul de cuarț

Sectorul energetic se află într-o continuă transformare, iar celulele de combustie alimentate cu hidrogen, obținut prin electroliza apei folosind energie din surse regenerabile, joacă un rol esențial. Aceste tehnologii, alături de alte soluții cu emisii reduse de carbon, sunt fundamentale pentru viitorul energiei.

Opțiuni de dezvoltare în mineritul de cuarț din România

În România, zona Uricani se distinge prin potențialul său semnificativ în mineritul de cuarț. Datorită proprietăților sale unice, cuarțul are aplicații variate în domeniile energetic și neenergetic. Planul de dezvoltare propus se axează pe crearea unui model de afaceri solid pentru exploatarea, procesarea și comercializarea cuarțului din această regiune, având în vedere utilizarea tehnologiilor ecologice și a celor mai bune practici disponibile (BAT).

Primul pas important în acest proces va fi obținerea permisului de prospecțiune și a licenței de exploatare pentru zăcămintele de cuarț de la Uricani. Acest demers necesită o analiză amănunțită a potențialului geologic și economic, precum și interacțiuni cu autoritățile competente. Atracția unui investitor strategic este crucială pentru asigurarea finanțării inițiale a proiectului.

Tehnologii avansate pentru procesarea cuarțului

Investițiile în tehnologiile avansate și ecologice sunt esențiale pentru optimizarea procesului de extracție și reducerea impactului asupra mediului. Tehnologiile BAT, precum metodele non-invazive de extracție și sistemele avansate de filtrare, vor contribui la eficiență și sustenabilitate. Aceste inovații vor îmbunătăți, de asemenea, siguranța muncii și vor reduce costurile operaționale pe termen lung.

Construirea unei stații moderne de preparare este un aspect fundamental pentru transformarea cuarțului brut în produse finite. Aceasta va include facilități pentru curățare, sortare, mărunțire și, eventual, tratament chimic, proiectate conform celor mai înalte standarde de eficiență energetică și protecție ecologică. Diverse metode de procesare vor fi aplicate pentru a transforma cuarțul în produse industriale, cum ar fi siliciul pentru panouri solare și cuarțul pentru microcipuri și aplicații optice.

Strategii pentru dezvoltarea sectorului energetic

Dezvoltarea industriei naționale de transformatoare de mare putere este un obiectiv strategic esențial pentru consolidarea securității energetice și facilitarea tranziției energetice. Participarea activă la inițiativele europene pentru promovarea utilizării bateriilor electrice și a capacităților de captare a CO2 este un alt pas important, alături de identificarea și valorificarea materiilor prime rare, cum ar fi litiul.

Încurajarea utilizării superioare a gazului natural din Marea Neagră și a altor resurse, precum grafitul de la Baia de Fier, va permite României să devină un jucător de seamă în regiune în domeniul produselor industriale rezultate din resursele naturale. De asemenea, finanțarea mineritului de litiu și neodim va sprijini dezvoltarea unei industrii naționale pentru producția de baterii litiu-ion și magneți permanenți, esențiale pentru vehiculele electrice și turbinele eoliene.

Educația și cercetarea în domeniul energetic

Educația, cercetarea, dezvoltarea și inovația în sectorul energetic românesc sunt cruciale pentru viitor. Finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare și a aplicațiilor tehnologice, în special în domeniul energiei nucleare, este o prioritate, iar deblocarea proiectului ALFRED, un reactor avansat răcit cu plumb, reprezintă un important pas înainte în acest sens. ALFRED este un proiect românesc unic la nivel mondial, care promite să aducă inovații semnificative în domeniul energetic.

România, lider regional în inovația energetică

România își consolidează poziția de lider regional în domeniul inovației energetice și tranziției verzi prin inițiativa CleanTech Accelerator. Acest program are ca obiectiv sprijinirea startup-urilor și inovatorilor din Europa de Sud-Est, care dezvoltă soluții tehnologice pentru energie verde și sustenabilitate. În colaborare cu actori importanți din industria energetică, se dorește transformarea Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida” într-un hub energetic, care va include și Fabrica de unicorni, devenind astfel un centru de excelență în inovație tehnologică și antreprenoriat. Programul va pune la dispoziție consultanță specializată, oportunități de colaborare cu companii de top, sprijin în atragerea de fonduri și conectare la capitalul de risc, accelerând astfel dezvoltarea tehnologiilor curate și sporind competitivitatea României în sectorul energetic pe plan internațional.

Formarea specialiștilor tehnici în instalații energetice

Este esențială finanțarea formării specialiștilor tehnici în instalațiile energetice, având în vedere necesitatea de a susține tranziția energetică la nivelul consumatorilor finali. Aceasta implică o tranziție rapidă către tehnologii precum panouri fotovoltaice, baterii, contorizare inteligentă, pompe de căldură și centrale micro-CHP. În acest context, va fi nevoie de un număr semnificativ de specialiști în proiectarea, instalarea și întreținerea acestor echipamente. Atracția de investiții locale în capacități de producție a acestor tehnologii va face ca aceste competențe să fie și mai valoroase.

Educația și formarea profesională în domeniul energiei verzi

Se va pune accent pe dezvoltarea programelor de educație și formare profesională, prin introducerea de cursuri și specializări în domeniul energiei verzi. Se dorește extinderea curriculei universitare și a programelor postuniversitare pentru a include specializări în domenii precum tehnologiile verzi, managementul energiei, digitalizarea și securitatea cibernetică în sectorul energetic.

Colaborarea cu mediul de afaceri

Colaborarea cu mediul de afaceri este esențială, prin crearea de parteneriate între universități, instituții de învățământ și companii din sectorul energetic. Aceste parteneriate vor facilita dezvoltarea programelor de formare practică, stagii și traininguri pentru studenți și specialiști, în special în cadrul companiilor naționale de profil.

Creșterea competențelor în sectorul energetic

Va fi necesară creșterea competențelor pentru tranziția energetică, prin implementarea de programe de formare continuă pentru angajații din sectorul energetic. Aceste programe vor pune accent pe noile tehnologii, metode de eficiență energetică, managementul energiei și utilizarea surselor regenerabile.

Stimularea mobilității și schimbului de cunoștințe

Pentru a stimula mobilitatea și schimbul de cunoștințe, vor fi oferite burse și programe de schimb pentru studenți și cercetători. Aceste inițiative vor facilita accesul la expertiză internațională și bune practici în domeniul energetic. În plus, se vor crea platforme naționale de colaborare între instituțiile de învățământ superior, centrele de cercetare și industria energetică, promovând astfel schimbul de cunoștințe și inovația.

Gestionarea fondurilor europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura o gestionare eficientă a alocărilor din fonduri structurale și alte fonduri nerambursabile. Până la finalul anului 2028, vor fi realizate toate plățile aferente programelor 2021-2027, cu un grad de absorbție al fondurilor de 90% din alocarea totală de 31,35 miliarde de euro.

Până la finalul anului 2026, se va implementa reforma și investițiile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, inclusiv optimizarea acestuia pentru a susține investițiile de impact. De asemenea, până în 2028, se va asigura utilizarea a 30% din fondurile alocate în cadrul Fondului Social pentru Climă.

Fonduri Europene de 6 Miliarde de Euro Până în 2032

România se pregătește să continue procesul de descentralizare în gestionarea fondurilor europene, având ca obiectiv reducerea diferențelor dintre regiuni și în interiorul acestora. Una dintre prioritățile esențiale este simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea proceselor legate de fondurile europene, pentru a facilita accesul și utilizarea eficientă a acestora.

Un alt aspect crucial vizează creșterea capacității administrative la nivelul instituțiilor implicate în gestionarea acestor fonduri. Este necesară corelarea și integrarea strategică a programelor și investițiilor provenite din diverse surse de finanțare publică, atât europene, cât și naționale. De asemenea, se vor continua măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, având în vedere consolidarea rezilienței economice.

Absorbția Fondurilor în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Prioritatea imediată rămâne asigurarea absorbției fondurilor disponibile în cadrul financiar multianual 2021-2027. Este esențială întărirea capacității administrative și operaționale a autorităților de management, inclusiv stabilirea intervențiilor și apelurilor de proiecte în conformitate cu obiectivele financiare stabilite. De asemenea, este important să se implementeze măsuri care să îndeplinească condițiile necesare pentru rambursarea fondurilor aferente acestui cadru financiar.

Coordonarea aplicării unitare a măsurilor orizontale, precum ajutoarele de stat și achizițiile publice, este vitală pentru toate entitățile implicate în gestionarea fondurilor nerambursabile. Implementarea cu succes a reformelor și investițiilor pentru reziliența economică și socială a României, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne o prioritate.

Reforme și Simplificări în Accesarea Fondurilor

România va continua să facă progrese în realizarea reformelor necesare, inclusiv cele din Planul de Acțiune pentru aderarea la OCDE, cu termene limită stabilite. Este vitală adaptarea PNRR la contextul economic actual, precum și recuperarea întârzierilor în implementare prin depunerea cererilor de plată conform unui calendar convenit.

Simplificarea accesării fondurilor europene va fi realizată prin crearea unui cadru normativ eficient, orientat spre sprijinirea beneficiarilor. Demersurile pentru interoperabilitatea platformelor și bazelor de date ale instituțiilor statului cu sistemul MySMIS 2021 vor continua, iar utilizarea costurilor simplificate va fi extinsă.

Îmbunătățirea Proceselor de Achiziții Publice

Guvernul va solicita Comisiei Europene să revizuiască regulile de acordare a ajutoarelor de stat, în special pentru obiectivele legate de coeziune, și să simplifice reglementările în domeniul achizițiilor publice. Scopul este de a asigura coerența și corelarea prevederilor sectoriale, facilitând astfel procedurile. Aceste modificări vor fi susținute prin măsuri dedicate profesionalizării în domeniul achizițiilor publice, asigurându-se expertiza necesară.

Formarea Expertizei în Fonduri Europene

Un obiectiv important este formarea și dezvoltarea unei rețele naționale de specialiști în fonduri europene din România și din instituțiile europene, pentru a valorifica expertiza existentă. Aceste inițiative vor contribui la o gestionare mai eficientă a fondurilor europene în beneficiul economiei și societății românești.

Diseminarea Bunelor Practici în Managementul Fondurilor Europene

Se propune sprijinirea dezvoltării competențelor în managementul fondurilor europene și creșterea capacității instituționale de la nivel național la autoritățile locale. Acest demers include și îmbunătățirea capacității de analiză tehnico-financiară la autoritățile de management, precum și optimizarea serviciilor de suport pentru beneficiari.

În plus, se preconizează înființarea unui institut de asistență tehnică și proiectare, inspirat din modele europene.

Noul Cadru Financiar Multianual

Se va sublinia faptul că Politica de coeziune reprezintă un element esențial al pieței interne, având un impact semnificativ asupra competitivității în Uniunea Europeană. Este crucial ca România să primească o alocare adecvată, conform nevoilor de finanțare și recuperării decalajelor de dezvoltare în raport cu media europeană.

Planificarea pentru următoarea perioadă de finanțare, 2028-2034, trebuie să înceapă prompt, implicând elaborarea planurilor de dezvoltare la nivel regional și național. Această responsabilitate revine guvernului și agențiilor de dezvoltare, dar necesită o consultare extinsă pentru a identifica nevoile autorităților locale.

Un aspect important este menținerea principiului managementului partajat în politica de coeziune, care va fi promovat ca un obiectiv esențial în cadrul discuțiilor legislative pentru perioada post-2027. Conform acestui principiu, gestionarea programelor cu finanțare europeană se împarte între Comisia Europeană și autoritățile naționale din statele membre, având ca țintă ca 70% din programele UE să fie administrate astfel.

Se va lua în considerare și asigurarea unor alocări financiare specifice pentru statele membre cu infrastructură de bază și conectivitate insuficient dezvoltată. Aceste alocări ar urma să aibă un model similar cu cel al Fondului de coeziune, având în vedere necesitățile infrastructurale ale acestor state.

Infrastructura Sportivă

Agenția Națională pentru Sport își propune finalizarea cu prioritate a investițiilor în infrastructura sportivă, incluzând săli de sport, bazine de înot olimpice, patinoare și stadioane. Este esențial ca unitățile de învățământ cu peste 200 de elevi să beneficieze de săli de sport adecvate.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român, împreună cu federațiile sportive naționale, ar putea primi în administrare bazele sportive din teritoriu. De asemenea, este planificată finalizarea procesului de descentralizare a bazelor și structurilor sportive până în 2028.

Sport pentru Tineri

Se vor implementa programe sportive dedicate tinerilor din comunități defavorizate și persoanelor cu dizabilități, având ca scop integrarea socială și incluziunea acestora. Vor fi acordate tichete de sportiv în valoare de 150 de lei pe lună pentru copiii legitimați care participă la competiții sportive.

Reorganizarea ecosistemului sportului școlar și universitar este o altă prioritate, cu minimum 30% din fondurile alocate sportului direcționate către copii și juniori. Aceste fonduri vor susține atât cluburile din subordinea autorităților publice, cât și cluburile private, conform legislației în vigoare.

Se va crea un cadru legal care să permită asociațiilor sportive școlare să beneficieze de finanțare directă de la unitățile administrativ-teritoriale și se va finanța un program-pilot pentru cursuri de înot destinate copiilor la nivel județean.

Finanțare și Incluziune în Sport

Vor fi efectuate modificări ale Codului fiscal și ale legii sponsorizării pentru a încuraja investițiile în sport. În plus, se va pune accent pe accesibilizarea bazelor sportive pentru a promova incluziunea și sportul adaptat.

Sport de performanţă

Se propune crearea de academii sportive regionale dedicate performanţei, precum şi elaborarea unui cod al sportului care să reglementeze responsabilităţile tuturor actorilor implicaţi. Este esenţială corelarea legislaţiei cu impact asupra sportului şi tineretului, pentru a facilita activităţile sportive, inclusiv investiţii mai accesibile, dezvoltarea de programe şi proiecte, eficientizarea organizării structurilor sportive şi conformarea cu deciziile europene. De asemenea, se urmăreşte creşterea procentului din populaţie care practică sport, asigurând astfel o bază mai bună pentru selecţia sportivilor de performanţă.

Sport pentru sănătate

Se vor implementa programe menite să conştientizeze populaţia asupra beneficiilor sportului pentru sănătate. În plus, se va dezvolta Institutul Naţional de Cercetare Sportivă, alături de Institutul Naţional de Medicină Sportivă, care vor colabora cu universităţi pentru a sprijini cercetările în domeniul sportului şi dezvoltarea medicinei sportive. Este planificată şi crearea de infrastructuri accesibile pentru sportul de masă, destinate tuturor cetăţenilor.

Digitalizare în sport

În scopul eficientizării activităţilor sportive, se va crea o platformă digitală naţională care va gestiona activităţile din şcoli, universităţi, cluburi, federaţii sportive naţionale şi competiţii locale. Aceasta va permite monitorizarea performanţelor sportivilor şi va facilita înscrierea la competiţii. De asemenea, se va realiza un sistem modern de registre digitale pentru baze sportive, sportivi şi antrenori, precum şi pentru premieri în sport.

Profesionalizarea şi formarea în sport

Se va actualiza Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi se vor înfiinţa programe universitare sau de formare pentru profesioniştii din domeniul sportului. Un aspect important va fi promovarea carierei duale a sportivilor, prin oferirea de cursuri de formare profesională pentru reconversia acestora după retragerea din activitatea sportivă. De asemenea, se va reorganiza administrativ Autoritatea Naţională pentru Sport (ANS).

Colaborări internaţionale

Vor fi create centre olimpice regionale pentru a sprijini competiţiile internaţionale, iar participarea la proiecte sportive transfrontaliere va fi încurajată.

Minoritaţi naţionale, culte, românii de pretutindeni

Se va digitaliza serviciile consulare şi se va extinde reţeaua de consulate itinerante. De asemenea, va fi implementat programul Start-Up Diaspora Next Gen, iar cetăţenii români care se întorc în ţară şi investesc vor beneficia de facilităţi fiscale. Reţeaua cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) va fi extinsă, inclusiv în mediul online, iar asociaţiile care desfăşoară aceste cursuri vor beneficia de recunoaştere. Se va oferi sprijin pentru cadrele didactice care predau limba română în diaspora, iar profesorii din programul LCCR vor beneficia de condiţii de muncă corespunzătoare. Cultura românească va fi susţinută în comunităţile de români din afara ţării, în colaborare cu biserica, pentru a întări coeziunea socială. Se va modifica legislaţia pentru a respecta deciziile CJUE referitoare la paşapoarte CRDS, iar măsuri specifice vor fi implementate pentru a stimula reîntoarcerea românilor în ţară. De asemenea, se va sprijini eliberarea dosarelor de pensionare ale românilor care au lucrat în străinătate, îmbunătăţind interoperabilitatea între structurile guvernamentale.

Republica Moldova

România va susţine cu toată puterea aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin expertiză şi profesionalism în consolidarea statului de drept. Vor fi modernizate vămile româneşti pentru a creşte capacitatea de procesare, iar legăturile rutiere şi feroviare vor fi întărite, cu prioritate pentru autostrada A8. De asemenea, se va susţine cuplarea pieţelor de energie şi gaze naturale.

Comunităţi istorice

Se vor dezvolta strategii pentru sprijinirea comunităţilor istorice, asigurând protecţia şi promovarea patrimoniului cultural.

Politici Publice pentru Protejarea Identității Culturale și Lingvistice

Se impune dezvoltarea unor politici publice clare care să asigure protecția identității lingvistice, culturale și spirituale a românilor din comunitățile istorice. Este esențială cooperarea cu statele în care aceste comunități își desfășoară viața, cu scopul de a întări legăturile cu România.

Minorități Naționale

Reorganizarea și eficientizarea Departamentului pentru Relații Interetnice (DRI) este necesară pentru a-l transforma într-o entitate autonomă, având rolul de monitorizare a drepturilor minorităților. Acesta va coordona politicile publice referitoare la minorități și va elabora noi strategii naționale.

Este crucial să existe o legislație care să garanteze statutul minorităților și să ofere cadrul juridic necesar pentru păstrarea identității lor. Această legislație ar trebui să protejeze drepturile persoanelor din minorități în toate circumstanțele. România s-a angajat prin modificarea Constituției în 2003 să adopte o astfel de lege. De asemenea, legislația existentă trebuie să asigure dreptul de utilizare a simbolurilor minorităților naționale și comunităților locale.

Dreptul de a folosi limba maternă, deja câștigat, nu poate fi anulat în cazul unei schimbări a structurii etnice sau a reorganizării unităților administrativ-teritoriale.

Este necesară aplicarea și întărirea legislației existente pentru a preveni și combate antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, astfel încât să se asigure siguranța cetățenilor.

Un program cuprinzător destinat combaterii sărăciei și integrării sociale a comunității rome trebuie elaborat, având în vedere îmbunătățirea condițiilor de locuire și accesul la utilități publice, indiferent de mediu lingvistic.

Se propune adoptarea unei legi pentru protejarea cimitirelor istorice și a mormintelor personalităților, care se află în prezent în dezbatere parlamentară.

De asemenea, trebuie identificat și aprobat transferul unui imobil din domeniul public al statului, în administrarea Agenției Naționale pentru Romi, pentru a fi utilizat ca sediu pentru Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor, conform prevederilor legale în vigoare.

Culte Religioase

Continuarea procesului de restituire a imobilelor naționalizate de regimul comunist, care au aparținut cultelor religioase și minorităților naționale, este o prioritate. Aceasta va include modificări legislative pentru a facilita restituirea proprietăților celor de la care au fost confiscate.

Finanțarea cultelor religioase trebuie să continue cel puțin la nivelul actual, asigurând astfel susținerea comunităților religioase din România.