Modificări legislative pentru stimularea ocupării tinerilor pe piața muncii
Parlamentarii intenționează să aducă schimbări în legislația fiscală pentru a încuraja tinerii să participe activ pe piața forței de muncă, prin reducerea impozitelor salariale datorate statului, în anumite condiții. Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat și se concentrează pe modificarea Legii nr. 227/2015, care reglementează Codul Fiscal. Scopul este de a implementa măsuri eficiente care să sprijine angajarea tinerilor.
Măsuri propuse
Inițiatorii acestei propuneri legislative sunt membri ai USR, printre care se numără Ghica Cristian, Apostol Alin-Gabriel, Blaga Daniel-Codruț, Lazăr Ion-Marian, Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, Ungureanu Emanuel-Dumitru și Wiener Adrian.
Una dintre principalele măsuri preconizate este scutirea de la plata impozitului pe venit, care în prezent este de 10%, pentru tineri precum ucenici, elevi și studenți, precum și pentru persoanele angajate pentru prima dată. Această scutire va fi aplicată doar pentru venitul brut care nu depășește salariul minim brut pe țară și va fi valabilă timp de 24 de luni. Această facilitate va putea fi accesată și de tinerii care finalizează studiile.
O altă măsură vizează scutirea parțială de contribuția la pensii, care este în prezent de 25%, pentru tinerii care activează cu normă parțială. Aceasta va fi aplicabilă pentru jumătate din venitul brut, având aceeași durată de 24 de luni. Persoanele la prima angajare vor beneficia de o scutire integrală pentru partea din venitul brut care nu depășește salariul minim brut, dar și în acest caz, pentru o perioadă de maximum 24 de luni.
De asemenea, se propune scutirea de contribuția la sănătate, în prezent de 10%, pentru tinerii care lucrează cu normă parțială, aplicabilă tot pentru venitul brut care nu depășește salariul minim brut pe țară, timp de 24 de luni. Aceasta se va aplica și persoanelor aflate la prima angajare, în aceleași condiții.
Este important de menționat că proiectul nu face referire la contribuția asigurătorie pentru muncă, care este de 2,25%, astfel că aceasta va continua să se aplice persoanelor menționate anterior. Prin implementarea acestor scutiri, se urmărește reducerea costurilor salariale pentru angajatori în cazul tinerilor angajați.
Contextul actual al șomajului în rândul tinerilor
Statisticile privind șomajul în rândul tinerilor din România indică o rată mai ridicată comparativ cu media națională, influențată de diverse aspecte, cum ar fi lipsa de experiență și dificultățile în accesarea locurilor de muncă. Aceste măsuri legislative vin în întâmpinarea acestor provocări, având scopul de a facilita integrarea tinerilor pe piața muncii.
Creșterea Ratelor de Șomaj în România
În luna mai 2024, România a înregistrat o rată a șomajului total de 5,4%, marcând astfel o creștere de 0,1 puncte procentuale comparativ cu luna aprilie 2024. Această tendință reflectă o preocupare constantă legată de adaptarea competențelor absolvenților la cerințele pieței muncii.
Șomajul în Rândul Tinerilor
Analizând datele pe grupe de vârstă, se observă că cel mai înalt nivel al șomajului, de 20,5%, a fost înregistrat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani în luna martie. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă tinerii în procesul de integrare pe piața muncii.
Șomajul de Lungă Durată
La sfârșitul lunii septembrie 2024, erau înregistrați în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) un număr de 7.922 de tineri cu vârsta sub 25 de ani care se aflau în șomaj de lungă durată, adică de peste 6 luni. Aceștia reprezintă 21,86% din totalul șomerilor din aceeași grupă de vârstă, evidențiind astfel necesitatea unor măsuri mai eficiente de sprijin pentru integrarea tinerilor pe piața muncii.
