Sudan: O privire generală
Republica Sudan, situată în nord-estul Africii, se învecinează cu Republica Centrafricană la sud-vest, Ciad la vest, Egipt la nord, Eritreea la est, Etiopia la sud-est, Libia la nord-vest, Sudanul de Sud la sud și Marea Roșie la est. Pe 1 ianuarie, Sudanul celebrează Ziua Independenței.
Relațiile diplomatice româno-sudaneze
Relațiile diplomatice între România și Sudan au fost stabilite la nivel de ambasadă pe 17 ianuarie 1956. Conform Ministerului Afacerilor Externe, între 1972 și 1990, precum și în perioada 2008-2009, reprezentarea diplomatică a României a fost la nivel de ambasador. În afară de aceste intervale și din 2010 până în prezent, reprezentarea a fost efectuată de un însărcinat cu afaceri ad interim. În prezent, activitatea Ambasadei României la Khartoum este suspendată, iar ambasada a fost relocată temporar la Addis Abeba, cu Adrian Kozjacski ca însărcinat cu afaceri a.i.
Ambasada Sudanului în România este condusă de Mohammed Salih Ahmed Ibrahim, care a ocupat anterior funcția de secretar III și consul până pe 3 septembrie 2021, devenind însărcinat cu afaceri a.i. începând cu 3 mai 2024.
Parteneriatul economic și politic
Sudanul a fost un partener important pentru România în Africa, chiar și înainte de anii 1990. Relațiile bilaterale s-au dezvoltat, în special în domeniile economic și educațional. Ambasada României în Sudan gestionează și relațiile diplomatice cu Republica Centrafricană, Republica Federală Somalia și Republica Sudanul de Sud.
Evenimente cheie în relațiile româno-sudaneze
Principalele momente ale dialogului politic și economic româno-sudanez după 1990 includ:
- Februarie 2004 – vizita ministrului Energiei și Minelor din Sudan în România.
- Iulie 2004 – vizita ministrului Afacerilor Externe al României în Sudan, în contextul președinției României la Consiliul de Securitate al ONU.
- Iulie 2007 – vizita ministrului de stat pentru Afaceri Externe din Sudan în România.
- Februarie 2012 – Forumul Economic România – Sudan, la Khartoum, organizat de ministerul Petrolului din Sudan în colaborare cu Ambasada României, la care au participat 27 de firme românești din domeniile petrolului, energiei electrice și construcțiilor.
- Octombrie 2016 – vizita subsecretarului de stat din MAE al Sudanului în România.
- Noiembrie 2018 – consultări politice la Khartoum, la nivel de director general.
Cooperarea economică
România și Sudan au semnat Convenția pentru evitarea dublei impuneri, facilitând astfel cooperarea economică. Sudanul oferă oportunități de afaceri în domenii precum petrolul, construcțiile de mașini, agricultura, industria ușoară și energia electrică. Volumul schimburilor comerciale bilaterale variază anual, iar România exportă produse alimentare, chimice, farmaceutice, metalurgice, echipamente pentru căile ferate, piese de schimb pentru motoare cu combustie internă, lemn, produse din lemn, hârtie, ciment și materiale textile către Sudan.
De asemenea, doi reprezentanți din instituții guvernamentale și din Organizația Medicină fără Frontiere din Sudan au participat la programul de pregătire „Stabilizare și Reconstrucție post-conflict”, organizat la Dakar de MAE, AR Dakar și RoAid, între 28 noiembrie și 2 decembrie 2022.
Concluzie
Sudan, a treia țară din Africa ca suprafață, rămâne un partener deosebit de important pentru România în regiune, cu relații ce continuă să se dezvolte în diverse domenii.
Sudan: Geografie și Populație
Sudanul este situat în nord-estul Africii, având ca vecini Republica Centrafricană la sud-vest, Ciad la vest, Egipt la nord, Eritreea la est, Etiopia la sud-est, Libia la nord-vest, Sudanul de Sud la sud și Marea Roșie la est. Conform estimărilor din 2022, populația țării se ridica la 45,7 milioane de locuitori, iar suprafața acestuia este de 1.886.068 km², ceea ce îl face a treia cea mai mare țară din Africa și din Liga Arabă. Până la obținerea independenței Sudanului de Sud în 2011, Sudanul a fost cea mai mare țară din Africa și Liga Arabă. Capitala țării este Khartoum, iar Omdurman, parte a zonei metropolitane Khartoum, este cel mai populat oraș.
Istoria Sudanului
În secolele al XIV-lea și al XV-lea, nomazii arabi au început să se așeze treptat în cea mai mare parte a Sudanului. Între secolul al XVI-lea și secolul al XIX-lea, Sudanul central și de est a fost dominat de sultanatul Funj, în timp ce zona Darfur a fost condusă de sultani locali, iar otomanii au avut control asupra părții de est. În 1811, mamelucii au înființat un stat la Dunqulah, având ca scop comerțul cu sclavi. Sub dominația turco-egipteană, începând cu anii 1820, comerțul cu sclavi s-a intensificat, raidurile având loc în sudul țării, iar sclavii erau transportați în Egipt și în Imperiul Otoman.
În secolul al XIX-lea, întreaga regiune a fost cucerită de egipteni sub dinastia Muhammad Ali. În 1899, sub presiunea britanică, Egiptul a acceptat să împartă suveranitatea asupra Sudanului cu Regatul Unit, formând un condominiu, deși Sudanul era, de facto, guvernat ca o colonie britanică. Revoluția egipteană din 1952 a dus la răsturnarea monarhiei și a cerut retragerea forțelor britanice din Egipt și Sudan. Muhammad Naguib, co-lider al revoluției și primul președinte al Egiptului, având origini sudaneze, a făcut din asigurarea independenței Sudanului o prioritate a guvernului revoluționar. În anul următor, sub presiunea Egiptului și Sudanului, Regatul Unit a consimțit să renunțe la suveranitatea sa comună asupra Sudanului, care a obținut independența pe 1 ianuarie 1956.
Sudanul democratic
După proclamarea independenței, Sudanul a adoptat un sistem parlamentar democratic, care a fost perturbat de numeroase lovituri de stat, conduse de diferite facțiuni politice, fie de stânga, fie de dreapta. Regimul lui Jaafar Nimeiry a marcat începutul conducerii islamiste, ceea ce a dus la o adâncire a divergențelor între nordul islamic, unde se afla guvernul, și sudul predominant animist și creștin. Aceste diferențe de limbă, religie și putere politică au culminat cu un război civil între forțele guvernamentale, influențate de Frontul Național Islamic (NIF), și rebelii din sud, cu Armata Populară de Eliberare a Sudanului (SPLA) ca facțiune principală, care a dus în cele din urmă la independența Sudanului de Sud în 2011. Între 1989 și 2019, Sudanul a fost sub o dictatură militară de 30 de ani.
Contextul istoric și social al Sudanului
Omar al-Bashir, fost lider al Sudanului, a fost acuzat de grave încălcări ale drepturilor omului, inclusiv tortură, persecutarea minorităților, sponsorizarea terorismului global și genocid etnic, în special în contextul conflictului din regiunea Darfur, care a început în 2003. Regimul său este responsabil pentru moartea a între 300.000 și 400.000 de persoane. Protestele din 2018 au cerut demisia sa, culminând cu lovitura de stat din 11 aprilie 2019, care a dus la arestarea sa.
Statutul socio-economic al Sudanului
În 2022, Sudanul se plasa pe locul 172 în clasamentul Indicele Dezvoltării Umane, fiind una dintre cele mai puțin dezvoltate țări. Economia sa se bazează în principal pe agricultură, influențată de sancțiunile internaționale și de o istorie de instabilitate internă și violență. Aproximativ 35% din populația Sudanului trăiește în condiții de sărăcie. Sudanul este parte a organizațiilor internaționale, inclusiv Națiunile Unite, Liga Arabă, Uniunea Africană și Organizația pentru Cooperare Islamică.
Geografia Sudanului
Situat în Africa de Nord, Sudanul este a cincisprezecea țară ca mărime din lume, având o suprafață de 1.886.068 km². Se învecinează cu Egipt, Eritreea, Etiopia, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Ciad și Libia, având o coastă de 853 km la Marea Roșie. Terenul este în mare parte de câmpie, fiind întrerupt de lanțuri muntoase, iar cel mai înalt punct este Caldera Deriba, care se află în Munții Marrah, la 3.042 m altitudine.
Resursele hidrologice
Fluviile Nilul Albastru și Nilul Alb se unesc la Khartoum, formând Nilul, care curge spre nord până la Marea Mediterană. Nilul Albastru are o lungime de aproape 800 km în Sudan și primește afluenți precum Dinder și Rahad. Pe de altă parte, Nilul Alb nu dispune de afluenți semnificativi în acest teritoriu. Există mai multe baraje importante pe aceste fluvii, inclusiv Barajele Sennar și Roseires pe Nilul Albastru, și Barajul Jebel Aulia pe Nilul Alb.
Resursele minerale și structura administrativă
Sudanul este bogat în resurse minerale, având zăcăminte de azbest, cromit, cobalt, cupru, aur, granit, gips, fier, caolin, plumb, mangan, mica, gaz natural, nichel, petrol, argint, staniu, uraniu și zinc. Țara este împărțită în 18 state (wilayat), care sunt subdivizate în 133 de districte.
Educația și demografia
În 2010, Sudanul era recunoscut ca având a 17-a economie cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial, cu o dezvoltare economică susținută de profiturile din sectorul petrolier, în ciuda sancțiunilor internaționale. Până în 2005, araba era singura limbă oficială a țării, dar constituția adoptată în acel an a introdus și limba engleză ca oficială. Rata de alfabetizare în Sudan este de 70,2%, cu 79,6% pentru bărbați și 60,8% pentru femei.
Compoziția religioasă
După obținerea independenței Sudanului de Sud în 2011, peste 97% din populația rămasă în Sudan este musulmană, majoritatea aparținând grupurilor sufi și salafi, care sunt două diviziuni importante ale sufismului.
Alerte de călătorie în Sudan
Ministerul Afacerilor Externe a emis o alertă de nivel 8 din 9 pentru Sudan, recomandând cetățenilor români evitarea călătoriilor în această țară, în contextul confruntărilor armate violente între armata națională și gruparea paramilitară Forțele de Sprijin Rapid (RSF). Aceste conflicte se desfășoară în orașele Khartoum, Merowe, Port Sudan, Kosti, Damazin, Gadarif, Kassala și Nyala, provocând distrugeri grave ale infrastructurii și pierderi de vieți omenești. De asemenea, aeroportul internațional din Khartoum este închis, ceea ce complică și mai mult situația.
Ministerul recomandă cu insistență evitarea tuturor deplasărilor în Sudan și le cere cetățenilor români aflați deja în țară să fie extrem de precauți și, dacă este posibil, să părăsească zona.
Activitatea consulară
Ambasada României la Khartoum este temporar închisă, iar asistența consulară este transferată la Ambasada României din Addis Abeba. Cetățenii români care se află în Sudan sunt sfătuiți să contacteze Ambasada din Addis Abeba, anunțându-și prezența și comunicând coordonatele lor pentru a putea fi contactați în caz de urgență.
Asistența consulară poate fi solicitată la următoarele numere de telefon:
- Ambasada României la Addis Abeba: +251 116 622 675
- Call Center București: +251 935 350 059
Recomandări pentru cetățenii români
Ministerul Afacerilor Externe subliniază importanța respectării recomandărilor sale. Cetățenii români care călătoresc în străinătate pot utiliza aplicația „Călătorește în siguranță”, care oferă informații utile și servicii de alertă prin SMS.
Cetățenii care ignoră avertismentele și decid să călătorească în zone de risc o fac pe propria răspundere și trebuie să fie conștienți de limitările intervenției diplomatice în astfel de situații.
Recomandările pentru cetățenii români aflați în Sudan includ:
- Evitați să părăsiți domiciliul și căutați adăpost în locuri sigure, departe de feronerie, cum ar fi subsolurile.
- Evitați deplasările neesențiale și locurile aglomerate, precum și participarea la demonstrații.
- Asigurați-vă că documentele și valorile personale sunt păstrate în siguranță și nu sunt expuse vizibil.
- Respectați informațiile și recomandările furnizate de autoritățile locale.
Informații utile
Ambasada României în Republica Sudan are următoarele coordonate de contact:
Adresă: Kafouri Area – Kassala Road, Plot 172/173 Khartoum North, P.O. Box 1494
Ambasada Republicii Sudan în România se află pe Bd. Dacia nr. 69, Sector 1, București.
Informații despre activitatea consulară
În cadrul Secției Consulare, activitățile sunt coordonate de Dl Mohammed Salih Ahmed Ibrahim, care ocupă funcția de Secretar III și consul, fiind numit în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, acesta a fost desemnat Însărcinat cu afaceri a.i. începând cu 3 mai 2024.
Programul Secției Consulare
Secția Consulară funcționează de luni până joi, între orele 09:00 și 14:30, în timp ce programul general este disponibil de luni până vineri, între 09:00 și 15:30.
Notificări importante
Conform Legii 190 din 2018, articolul 7, activitatea jurnalistică beneficiază de anumite exonerări de la reglementările GDPR, cu condiția de a se menține un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor personale.
Informațiile prezentate sunt de interes public și sunt extrase din surse deschise.
