Reuniunea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării: subiectele abordate

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni

Pe 28 martie 2025, a avut loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sub conducerea Președintelui Interimar al României, Ilie Bolojan. În cadrul întâlnirii, s-au discutat evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu un accent special pe analiza situației actuale de pe teren și pe stadiul negocierilor pentru soluționarea acestui conflict.

Salutarea negocierilor de la Riad

România a salutat rezultatele recente ale negocierilor de la Riad, care vizează încetarea focului, precum și eforturile Statelor Unite în această direcție, considerându-le un prim pas spre un acord de pace. Scopul final rămâne o pace justă și durabilă, care să permită Ucrainei, susținută de toți aliații săi, să înceapă procesul de reconstrucție și revitalizare economică.

Interesul României pentru pace în regiune

Având cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, România este profund interesată de încheierea conflictului. Țara noastră dorește ca Ucraina să experimenteze pacea și să își continue parcursul european, conform deciziilor Uniunii Europene. Sprijinul României pentru Ucraina va continua.

Poziția României privind acordul de pace

România își menține o poziție consecventă, subliniind că încetarea focului trebuie să fie urmată de un acord de pace care să asigure garanții solide de securitate și să descurajeze orice viitoare agresiune din partea Rusiei. Cooperarea transatlantică este esențială în acest context, iar negocierile de pace trebuie să includă Ucraina și Europa.

Prezentarea discuțiilor de la Summitul de la Paris

Președintele interimar al României a informat membrii Consiliului despre rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, desfășurat pe 27 martie 2025. Toți liderii prezenți au reafirmat angajamentul continuării susținerii financiare și militare pentru Ucraina și au exprimat sprijinul pentru o soluție negociată, menită să conducă la o pace stabilă, benefică atât pentru Ucraina, cât și pentru Europa. De asemenea, s-a subliniat importanța consolidării Flancului Estic.

Implicarea României în asigurarea securității maritime

Ca stat riveran la Marea Neagră, România monitorizează cu atenție discuțiile privind armistițiul, asigurându-se că navigația în zonă este în siguranță. România își va aduce contribuția la monitorizarea acestor acțiuni, utilizând infrastructura și capacitățile sale. În paralel, vom colabora strâns cu aliații din regiune și din NATO pentru a aborda aspectele legate de securitate și siguranța navigației în Marea Neagră.

Sprijinul pentru Republica Moldova

Având în vedere impactul evoluțiilor din Ucraina asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat acestei țări pentru asigurarea unui viitor european. Măsurile discutate la nivel național vizează gestionarea eficientă a efectelor situației din proximitate și întărirea contribuției la apărarea colectivă în cadrul NATO, precum și la consolidarea dimensiunii europene de securitate și apărare.

Rolul României în menținerea păcii europene

Este evident că România, împreună cu partenerii europeni, trebuie să își asume un rol mai activ în menținerea păcii pe continentul european. Acest lucru implică luarea în considerare a unei creșteri treptate a procentului din PIB alocat cheltuielilor pentru apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, prin utilizarea instrumentelor europene disponibile.

Strategia Proactivă a României în fața Provocărilor Geopolitice

În contextul actual al provocărilor geopolitice, România este determinată să adopte o strategie proactivă, consolidând relația bilaterală cu Statele Unite. Aceasta are ca scop menținerea unei prezențe militare americane semnificative pe teritoriul țării, considerată esențială pentru securitatea națională. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate absolută.

Dotarea Forțelor Navale Române

Membrii Consiliului au aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, dotarea Forțelor Navale Române cu o nouă navă, de tip corvetă ușoară. Această navă va fi capabilă să execute rapid o varietate de misiuni, iar Ministerul Apărării Naționale va demara demersurile necesare pentru achiziție. Introducerea acestei nave va influența semnificativ flota existentă și va face parte din programele de modernizare și înzestrare în curs de desfășurare.

Consolidarea Capacității de Apărare

Armata României își va concentra eforturile strategice pe întărirea capacității de apărare atât la nivel național, cât și aliat, având ca scop descurajarea și combaterea eficientă a amenințărilor, fie ele clasice, asimetrice sau hibride. În cadrul CSAT, au fost analizate și aprobate rapoartele referitoare la activitatea instituțiilor responsabile de securitatea națională pentru anul 2024, precum și obiectivele pentru 2025.

Coordonarea Eforturilor de Securitate

Consiliul a evaluat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru anul 2024, care va fi trimis Parlamentului României pentru aprobat. Pe parcursul anului 2024, CSAT a coordonat eforturile de întărire a securității României, promovând implementarea deciziilor NATO privind postura pe Flancul Estic și sprijinind creșterea prezenței militare aliate.

Deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării

În contextul de securitate regională, deciziile CSAT au vizat: creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru întărirea posturii de descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe pe teritoriul României; întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării în domeniul securității; analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe managementul crizelor și securitatea cibernetică; sprijin pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale; măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, conform deciziilor aliate; și adaptarea măsurilor operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *