Inflația și Șomajul în România – Decembrie 2024
România a raportat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, conform datelor Eurostat. În aceeași perioadă, rata șomajului ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică.
Un sondaj efectuat în luna decembrie a arătat că 60,9% dintre români consideră că situația din țară se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 28% sunt de părere că lucrurile se îmbunătățesc. De asemenea, 87,5% dintre respondenți au indicat că România ar trebui să se orienteze spre Vest (Uniunea Europeană, Statele Unite, NATO) în ceea ce privește alianțele politice și militare.
Detalii despre Rata Șomajului
În decembrie 2024, rata șomajului a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de noiembrie 2024. Pentru bărbați, rata șomajului a fost cu 0,4 puncte mai mare decât pentru femei, conform datelor publicate de INS pe 30 ianuarie 2025. Numărul total de șomeri cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani a fost estimat la 428,6 mii, în scădere față de 435,6 mii în luna precedentă și 458,9 mii în aceeași perioadă a anului anterior.
În rândul tinerilor (15-24 ani), rata șomajului a fost de 25,3% pe parcursul trimestrului iulie-septembrie 2024. În contrast, pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 4%. De menționat este că 72,7% dintre șomeri sunt adulți cu vârste între 25 și 74 de ani.
Inflația în Zona Euro și Uniunea Europeană
În decembrie 2024, rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,4%, o creștere față de 2,2% în noiembrie. Comparativ cu anul anterior, inflația a fost de 2,9%. În Uniunea Europeană, rata anuală a inflației a ajuns la 2,7% în decembrie, în creștere de la 2,5% în luna anterioară.
Cele mai mici rate anuale de inflație au fost în Irlanda (1,0%), Italia (1,4%), și în alte câteva țări, cum ar fi Luxemburg, Finlanda și Suedia (toate cu 1,6%). În contrast, cele mai mari rate au fost înregistrate în România (5,5%), Ungaria (4,8%) și Croația (4,5%).
Contribuția la Inflație și Prețurile Terenurilor
În decembrie 2024, cele mai semnificative contribuții la rata anuală a inflației din zona euro au provenit din servicii (+1,78 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,51 pp), bunuri industriale non-energetice (+0,13 pp) și energie (+0,01 pp).
În ceea ce privește prețurile terenurilor, în 2023, prețul mediu pentru un hectar de teren arabil în Uniunea Europeană a fost de 11.791 euro, iar chiria medie anuală pentru teren arabil și/sau fâneață permanentă a fost de 173 euro pe hectar.
Prețurile terenurilor arabile în Europa
Recent, s-a constatat că prețul mediu pentru terenurile arabile în Malta a atins cifra de 283.039 de euro pe hectar, reprezentând cea mai mare valoare din Europa. În urma Maltei, Țările de Jos se situează pe locul doi, cu un preț mediu de 91.154 euro pe hectar, iar Luxemburgul ocupă locul trei, cu 42.540 euro pe hectar. În contrast, cele mai mici prețuri medii au fost înregistrate în Croația, cu 4.491 euro pe hectar, Letonia, cu 4.591 euro pe hectar, și Slovacia, cu 5.189 euro pe hectar.
Percepția românilor asupra direcției țării
Un studiu sociologic recent, intitulat „România între național și european în era dezinformării. Patriotism economic, valori și conspirații”, realizat de INSCOP Research, a relevat că 60,9% dintre români consideră că România se îndreaptă în direcția greșită, o scădere față de 74,5% în ianuarie 2022. În același timp, 28% dintre respondenți cred că țara se află pe un drum bun, în creștere de la 20,8% în urmă cu un an.
Preferințele politice și alianțele externe
Majoritatea celor chestionați, respectiv 87,5%, consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest (Uniunea Europeană, SUA, NATO) în ceea ce privește alianțele politice și militare, în comparație cu 77% în ianuarie 2022. Numai 4,1% dintre respondenți susțin orientarea către Est (Rusia, China), o scădere față de 10,4% în aceeași perioadă.
Aderarea la Uniunea Europeană: avantaje și dezavantaje
Referitor la impactul aderării României la Uniunea Europeană, 72,5% dintre respondenți consideră că aceasta a adus mai multe avantaje, o creștere semnificativă față de 54,9% în ianuarie 2022. Doar 21,6% au o opinie contrară, comparativ cu 40,8% în urmă cu un an. De asemenea, 77,3% dintre intervievați cred că România se va dezvolta mai bine economic în cadrul Uniunii Europene, în creștere de la 63,2% în ianuarie 2022.
Expunerea la dezinformare
În ceea ce privește expunerea personală la știri false, 30,7% dintre respondenți afirmă că au fost expuși în mare măsură în ultimele luni, în creștere de la 27,5% în ianuarie 2022. Alți 23,7% consideră că au fost expuși în destul de mare măsură, iar 26,7% afirmă că au fost expuși în foarte mică măsură sau deloc.
Canalele de informare și impactul dezinformării asupra votului
Referitor la canalele de informare cele mai afectate de dezinformare, 49,8% dintre respondenți indică posturile de televiziune, iar 40% rețelele sociale, cum ar fi Facebook și Instagram. În ceea ce privește influența dezinformării asupra opțiunilor de vot, 47,2% dintre respondenți consideră că aceasta are un impact foarte mare, comparativ cu 41,7% în iunie 2021.
Percepțiile românilor asupra economiei și influențelor externe
Un sondaj recent a relevat o serie de opinii interesante în rândul românilor cu privire la economia națională și la influențele externe. Conform datelor, 61,8% dintre respondenți consideră că economia României este controlată de străini în funcție de interesele altor țări, o scădere semnificativă față de 77,5% înregistrată în ianuarie 2022. În contrast, 31,7% afirmă că economia funcționează liber, conform regulilor pieței, o creștere față de 17,2% în urmă cu un an.
Exploatarea resurselor naturale
În ceea ce privește exploatarea resurselor naturale, 62,4% dintre respondenți susțin că acestea ar trebui să fie utilizate doar de companii românești, în scădere față de 69,7% în ianuarie 2022. Pe de altă parte, 34,9% consideră că resursele pot fi exploatate de orice companie, românească sau străină, care operează eficient, o creștere față de 28,5% în aceeași perioadă.
Percepția asupra investițiilor străine
Referitor la impactul companiilor străine în România, 45,8% dintre participanți cred că acestea au adus mai mult bine decât rău, o creștere față de 39,5% în ianuarie 2022. Totuși, 43,4% au o opinie opusă, o creștere semnificativă față de 5,3% în aceeași perioadă. În plus, 10,8% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.
Taxele pentru firmele străine
Un alt aspect important este opinia românilor cu privire la impozitarea firmelor străine. 55,8% consideră că statul ar trebui să impună taxe mai mari acestor companii, chiar și cu riscul relocării lor, în scădere de la 66,5% în septembrie 2021. În contrapartidă, 40,2% se opun acestei idei, o creștere de la 28% în aceeași perioadă.
Opinie asupra influențelor externe
49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația că există o înțelegere între statele mai bogate pentru a menține România în sărăcie și subdezvoltare, o scădere față de 60,2% în ianuarie 2022. În același timp, 42,8% nu sunt de acord cu această afirmație, o creștere de la 33,7% în aceeași perioadă. Procentul celor care nu au răspuns la întrebare este de 7,7%.
Detalii despre sondaj
Sondajul a fost realizat între 16 și 23 decembrie 2024, pe un eșantion de 1.000 de respondenți, având o marjă de eroare de 3,1% și un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru anii anteriori au fost extrase din studiul „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.
