Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Azi, se sărbătorește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, un moment important în care se comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana.
Arhiereul Zaharia a consacrat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, cel mai sacru loc din Templu, unde doar arhiereul are permisiunea de a intra o dată pe an. Fecioara Maria a petrecut 12 ani în Templu, dedicându-se rugăciunii și învățăturii.
Tradiții și Superstiții
În tradiția populară, această sărbătoare este cunoscută și sub numele de Sărbătoarea Luminii. Deși nu a fost instituită oficial, existența ei este atestată dinainte de secolul al VI-lea, cu mențiuni din secolul al IV-lea, inclusiv de către Sf. Grigorie de Nyssa.
Se consideră că data de 21 noiembrie coincide cu sfințirea unei biserici dedicate acestei sărbători în anul 543, biserica ridicată de Iustinian cel Mare lângă zidurile Templului. Biserica a stabilit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la pește. Această zi este considerată magică, iar conform superstițiilor, dacă se așază un vas cu apă la icoane și se aprinde o lumânare, apa va avea proprietăți de leac pentru diverse afecțiuni.
Cu ocazia sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică, se aprind lumânări pentru copiii nebotezați, dar și pentru sufletele celor decedați, pentru a le asigura o cale luminată în viața de apoi. În plus, se împart nuci, colaci și turte de mălai, simboluri ale belșugului și bunăstării.
Obiceiuri Străvechi
Din vechime se transmite un obicei conform căruia, în dimineața zilei de 21 noiembrie, bătrânele culegeau din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere și una cu 7 alune, pe care le păstrau în cămară. Se credea că aceste fructe sunt eficiente împotriva frigurilor de-a lungul anului.
De asemenea, se spune că în această zi animalele pot vorbi, cerul se deschide, iar bătrânele cu daruri speciale pot descânta mai bine. Bătrânele din sate cred că cerul se deschide și devine vizibilă casa lui Dumnezeu.
Interdicții Asociate Sărbătorii
Conform tradiției, în noaptea de Ovidenie se crede că strigoii umblă nestingheriți. Ca măsură de protecție, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul ce comunică prin horn cu exteriorul. De asemenea, pentru a proteja animalele domestice de pericolele sălbatice, se interzic activitățile legate de prelucrarea lânii și a pielilor de animale. În plus, de la Ovidenie până la Sânziene, femeilor le este interzis să spele rufele la râu.
