Sfântul Pavel Tebeul: Primul Eremit al Monahismului
Sfântul Pavel Tebeul a trăit în secolul al III-lea și este recunoscut în istoria monahismului ca fiind primul ascet care s-a retras în adâncurile pustiei, devenind astfel primul eremit. Detalii despre viața sa ne sunt oferite prin întâlnirea sa cu Sfântul Antonie, care, după cinci ani de rugăciune, a aflat de la Dumnezeu că în pustie există o persoană mai desăvârșită decât el.
În momentul întâlnirii, dialogul dintre cei doi sfinți este remarcabil. Părintele Antonie îl salută pe Pavel spunând: „Bucură-te, Pavele, vasul alegerii și stâlpul cel de foc, locuitorule al pustiei.” Pavel îi răspunde: „Bine ai venit, soare care luminezi toată lumea, povăuitorule al celor ce se mântuiesc, gura lui Dumnezeu, care din pustie ai făcut cetăți și pe diavolul l-ai gonit dintr-însa.” Această interacțiune subliniază egalitatea dintre ei, fără a exista o relație de superioritate sau inferioritate.
Din discuția cu Pavel aflăm că el s-a retras în pustie pentru a scăpa de mânia cumnatului său, care voia să-l denunțe împăratului Deciu ca fiind creștin, în scopul de a moșteni întreaga avere a familiei. Aceasta era o perioadă de persecuții împotriva creștinilor.
De-a lungul a 70 de ani, Sfântul Pavel Tebeul primea o jumătate de pâine adusă de un corb. Însă, în ziua întâlnirii cu Antonie, corbul îi aduce o pâine întreagă. Din Sinaxar reiese că sfinții, luând acea pâine, se invitau reciproc să o binecuvânteze și să o frângă, onorându-se unul pe altul. Fericitul Pavel a apucat pâinea de o parte, iar cealaltă parte a dat-o părintele Antonie, iar pâinea s-a frânt singură în mijloc, fiecare luându-și partea.
După trecerea sa la cele veșnice, Sfântul Antonie a revenit la mănăstirea sa, purtând cu sine haina lui Pavel, țesută din frunze de finic. Această haină a fost atât de prețuită, încât Antonie o purta doar de două ori pe an: cu ocazia sărbătorii Sfintelor Paști și în ziua Cincizecimii.
Troparul Sfântului Pavel Tebeul
Locuitor pustiu și înger în trup, și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Pavel. Cu postul, privegherea și rugăciunea, ceresti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi și sufletele celor care aleargă la tine cu credință. Slava Celui ce ți-a dat ție putere, slava Celui ce te-a încununat pe tine, slava Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
În această zi, facem și pomenirea:
- Sfântului Cuvios Ioan cel sărac pentru Hristos, numit și Colibasul;
- Sfântului Mucenic Pansofie.
