Coridorul Verde se dezvoltă la București
În urmă cu două luni, la București, a avut loc semnarea actelor de constituire a companiei Green Energy Corridor Power Company (GECO), un proiect comun realizat de CNTEE Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji și MVM Electrical Works. Această companie are ca obiectiv construirea unui cablu submarin de curent continuu de înaltă tensiune.
Proiectul joacă un rol crucial în întărirea securității energetice pe plan național și regional, facilitând conectivitatea în bazinul Mării Negre. De asemenea, se preconizează că va contribui la diversificarea rutelor de aprovizionare, la valorificarea potențialului de energie regenerabilă și la creșterea ponderii acesteia în mixul energetic al țării. Un alt beneficiu important al acestui proiect va fi reducerea tarifelor la energia electrică pentru consumatorii casnici și companiile din România.
Stabilirea sediului companiei de proiect pentru Coridorul Verde la București reprezintă o realizare diplomatică semnificativă. Investițiile se ridică la miliarde de euro, ceea ce va genera locuri de muncă și va stimula dezvoltarea economică, contribuind astfel la scăderea facturilor pentru români. Este esențial să accelerăm dezvoltarea noilor rute de transport și aprovizionare cu energie, nu doar pentru a întări securitatea energetică, ci și pentru a spori competitivitatea pieței prin prețuri mai accesibile la energia electrică.
Provocările conectivității energetice în sud-estul Europei
Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene pe 1 octombrie, miniștrii energiei din Bulgaria, România și Grecia au solicitat îmbunătățirea conectivității rețelei, subliniind necesitatea de a evita prețurile ridicate la electricitate, similare celor din vara anului trecut. Cele trei țări au subliniat că dezvoltarea interconexiunilor în Europa de Sud-Est ar trebui să fie o prioritate, având în vedere problemele de infrastructură care izolează regiunea de piața mai extinsă a Uniunii Europene.
Bulgaria beneficiază de unele dintre cele mai bune conexiuni de rețea din Europa de Sud-Est, având o capacitate de transport transfrontalier de peste 4.000 de MW. Cu toate acestea, această capacitate nu este suficientă pentru a asigura prețuri competitive în Europa, din cauza constrângerilor din sistemele de transport ale țărilor vecine. Directorul executiv al Operatorului Sistemului de Electricitate din Bulgaria, Anghelin Ţacev, a menționat blocajele existente, cum ar fi cele între Ungaria și Austria, unde o linie de transmisie este împărțită cu Ungaria, și la granița ungaro-slovacă.
În România, conectivitatea între nordul și sudul țării este, de asemenea, insuficientă. Electricitatea generată de centralele eoliene din apropierea Constanței este transportată prin Bulgaria și returnată în România prin Kozlodui. Bulgaria este pregătită să transfere 2.400 de MW la granița bulgaro-română, însă România limitează acest transfer la 1.700 de MW. Aceleași limitări se observă și la granița bulgaro-greacă, unde Bulgaria poate oferi 1.700 MW, în timp ce Grecia poate gestiona doar 1.100-1.300 MW, chiar și după inaugurarea unei a doua linii de transport acum doi ani.
Astfel, în relația cu România, chiar și atunci când electricitatea atinge capacitatea maximă la granița cu Ungaria, transferul către Bulgaria este limitat. Capacitatea de transfer din Ungaria este de 1.000 de MW, ceea ce evidențiază necesitatea de a aborda aceste constrângeri infrastructurale pentru a asigura o piață energetică mai integrată și competitivă.
Prețurile energiei electrice în Bulgaria, Grecia și România
Prețul energiei electrice în Bulgaria, Grecia și România se aliniază în mare măsură, cu unele variații temporare. De exemplu, în anumite momente, Grecia beneficiază de tarife ușor mai reduse datorită unei capacități mai mari de producție din surse regenerabile. Conform directorului operatorului de sistem, centralele pe gaz joacă un rol esențial în stabilirea prețurilor în Europa de Sud-Est, având un statut de capacități de vârf în acest sector.
România și Grecia, țări învecinate cu Bulgaria, au dezvoltat un număr considerabil de centrale de gaze, având aproximativ 4.000 MW în România și 5.000 MW în Grecia. Aceste centrale sunt adesea oprite în timpul zilelor însorite, când se importă energie mai ieftină din Bulgaria. În schimb, atunci când condițiile meteorologice nu permit producția de energie solară în Bulgaria, centralele de gaze activează și furnizează energie pentru celelalte țări.
Importurile de energie și infrastructura necesară
În medie, Bulgaria importă aproximativ 15-20% din energia consumată. Pentru a uniformiza prețurile energiei electrice în întreaga Europă, este esențială dezvoltarea unei infrastructuri de transport adecvate. În acest sens, la inițiativa operatorului de sistem din Bulgaria, se lucrează la două coridoare energetice în regiune.
Primul coridor, de tip est-vest, va conecta Turcia, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Albania, Kosovo, Muntenegru și Italia. Recent, a fost semnat un acord cu Agenția de Comerț și Dezvoltare din SUA pentru o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de dolari, destinată studiului de fezabilitate pentru acest proiect. Acesta include, de asemenea, hidrocentrale cu acumulare prin pompare situate pe teritoriul Bulgariei și se întinde pe aproape 1.000 km. De asemenea, sunt planificate două linii de transport cu Turcia, iar o a treia este în negocieri. Un alt coridor este planificat cu Macedonia de Nord, iar între Muntenegru și Italia există deja un cablu electric, cu un al doilea în proiectare.
Proiectele energetice și impactul acestora
Finanțarea coridoarelor energetice pentru țările din Uniunea Europeană poate proveni din Fondul de Modernizare sau Mecanismul de Conectare a Europei, în timp ce pentru celelalte țări este așteptată o implicare din partea Băncii Mondiale. Un alt proiect important este coridorul nordic, care pleacă din Grecia, traversează Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Cehia și ajunge în Polonia și Germania, conectându-se la parcurile eoliene din Marea Baltică. Această infrastructură energetică face parte din planul de dezvoltare pe 10 ani al organizației europene de transport de energie electrică.
După finalizarea conflictului din Ucraina, acest coridor ar putea deveni un element crucial al unei infrastructuri energetice integrate, sprijinind reconstrucția Ucrainei. Totuși, implementarea acestui proiect depinde de voința politică a fiecărei țări implicate, iar acest proces va necesita timp.
Viitorul energiei electrice în regiune
O prioritate majoră rămâne dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei electrice, care să permită utilizarea energiei solare captate în timpul zilei pentru consumul din orele de seară. Deși aceasta este o soluție temporară, stabilitatea pe termen lung va fi asigurată prin construirea de noi capacități de generare de energie, bazate pe surse regenerabile precum vântul, soarele și apa, precum și prin capacități nucleare. O altă abordare discutată este includerea energiei manevrabile, care ar putea combina bateriile și centralele pe gaz pentru a sprijini această tranziție energetică.
Potentiălul Bulgariei pentru hidrocentrale cu acumulare prin pompare
Bulgaria dispune de un potențial semnificativ pentru dezvoltarea hidrocentralelor cu acumulare prin pompare, având în vedere infrastructura existentă de baraje. Aceste proiecte sunt esențiale pentru stocarea energiei electrice generate din surse regenerabile, în special în perioadele de vârf.
În prezent, energia electrică produsă în zilele însorite este exportată, în timp ce Bulgaria se confruntă cu necesitatea de a importa energie în orele de vârf, când prețurile sunt ridicate. Concentrarea eforturilor pe construirea unor astfel de facilități ar putea contribui la optimizarea consumului și la eficientizarea gestionării resurselor energetice ale țării.
