Sfinții celebrați în data de 30 decembrie

Pomenirea Sfintei Muceniţe Anisia

În ziua de 30 a acestei luni, se celebrează pomenirea Sfintei Muceniţe Anisia din Tesalonic. Sfânta Muceniţă Anisia a trăit în vremea împăratului Maximian și provenea dintr-o familie cu o credință profundă și cu o avere considerabilă. După trecerea în neființă a părinților săi, aceasta a dus o viață solitară, dedicată lui Dumnezeu prin faptele sale. Într-o zi, în timp ce se îndrepta spre biserică, a întâlnit un soldat închinându-se idolilor, care a apucat-o de mână, încercând să o ducă la altarele păgâne. Deși sfânta s-a opus, soldatul a insistat să jertfească demonilor. Când Anisia a recunoscut că este creștină, soldatul, furios, a scos sabia și a înfipt-o în coastă, primind astfel sfârșitul măreț al muceniciei.

Pomenirea Cuvioasei Teodora din Cezareea

În aceeași zi, este comemorată și Cuvioasa Teodora din Cezareea. Aceasta a trăit în Mănăstirea Sfintei Ana, cunoscută sub numele de Reghidion, în timpul domniei împăratului Leon, tatăl lui Constantin Copronim. Teodora provenea dintr-o familie de seamă; tatăl ei, Teofil, deținea titlul de patrician, iar mama, Teodora, a așteptat mulți ani să devină mamă, rugându-se lui Dumnezeu și Sfintei Ana pentru un copil. Ruga ei a fost ascultată, iar Teodora s-a născut ca un dar divin. După ce a crescut, a fost primită în mănăstire, unde stareța a îndrumat-o în credință și învățătură.

Cu toate acestea, demonul a încercat să o distragă pe Cuvioasa Teodora, îndemnându-l pe împăratul Leon să o ia de soție pe fiul său, Hristofor, care era deja numit cezar. Astfel, Teodora a fost răpită din mănăstire și adusă la Constantinopol pentru nuntă. Însă, intervenția divină a fost rapidă; în momentul în care mirele a fost trimis să se lupte cu sciții care atacau imperiul, acesta a fost învins în prima bătălie. Teodora, aflând vestea, a reușit să fugă din palat, luând cu sine bogății și îmbrăcăminte scumpă, și s-a întors la mănăstire, mulțumind lui Dumnezeu pentru eliberare. Când fiul lui Leon a descoperit fuga ei, a mers la mănăstire, dar a găsit-o deja călugăriță, îmbrăcată în haine simple. Astfel, sub ocrotirea divină, Cuvioasa Teodora a găsit pacea și libertatea dorită.

Viața și virtutea Sfântului Mucenic Fileter

Într-o stare de mare suferință, Sfântul Fileter trăia cu o hrană insuficientă, consumând doar o bucată mică de pâine la fiecare două sau trei zile. Îmbrăcat cu o singură haină din păr, patul său era acoperit cu o cergă similară, iar dedesubt erau așezate pietre. Astfel, el dormea, adesea vegheat de gânduri, fără a se mulțumi cu aceste nevoințe trupești. În plus, și-a legat corpul cu lanțuri de fier, care i-au provocat răni severe. Cu toate acestea, el a strălucit ani de-a rândul prin virtutea sa, până când s-a mutat la viața veșnică.

Pomenirea Sfântului Mucenic Fileter

Această zi este dedicată și pomenirii Sfântului Mucenic Fileter. În timpul domniei lui Dioclețian, care a vizitat Nicomidia, a auzit despre un creștin pe nume Fileter. Împăratul a ordonat să fie adus în fața sa. La vederea sa, Dioclețian a fost impresionat de statura și frumusețea acestuia, părul lui strălucind ca aurul. Astfel, împăratul a început să-l numească zeu, întrebându-l despre originile și ocupația sa. Fileter a răspuns că este născut și crescut în Nicomidia, fiu de prefect și de credință creștină.

Împăratul, dorind să-l lingușească, a început să rostească cuvinte de hulă împotriva lui Iisus Hristos. La auzul acestor cuvinte, Sfântul a ridicat privirile spre cer, exclaminând: „Să se închidă gura celui care hulește Hristosul meu!”. Imediat, pământul s-a cutremurat, iar tunetul a îngrozit pe împărat și pe cei din jurul său. În urma acestui incident, Sfântul a fost supus la chinuri pe care le-a suportat cu o calmă seninătate. De rușine, împăratul, impresionat de frumusețea și neamul său, a decis să-l lase liber să se întoarcă unde dorea.

Chinurile Sfântului Fileter sub Maximian

După Dioclețian, Maximian a preluat conducerea în Nicomidia. Fileter, mărturisind că Hristos este adevăratul Dumnezeu și Creator al lumii, a fost supus unor chinuri severe. Cu toate acestea, el a suportat toate încercările ca și cum altcineva ar fi fost supus suferinței. Văzând că nu reușește să-l înfrângă, împăratul l-a exilat în Priconison. Pe drum, chiar legat cu lanțuri, Fileter a săvârșit minuni, izgonind demoni, vindecând leproși și tămăduind diverse boli, doborând idolii de pe înălțimi doar prin cuvânt, transformându-i în pământ și apă.

Ajungând legat în Niceea, s-a apropiat de un templu idolatric vestit, iar acesta s-a prăbușit din temelii. Datorită acestor miracole, mulți au început să creadă în Hristos, inclusiv căpetenia și soldații care erau cu el. După ce a ajuns în părțile Sigrianei, a continuat să săvârșească minuni, iar locuitorii i-au povestit despre un alt creștin, Eviot, care a suferit multe chinuri pentru Hristos, dar, asemenea unui diamant, a rămas nevătămat și a realizat multe minuni.

Pomenirea Sfântului Eviot și a Sfinților Mucenici

Într-o zi de decembrie, îngerul Domnului s-a îndreptat spre fericitul Eviot, comunicându-i să iasă din chilia sa și să se îndrepte spre un anumit loc pentru a-l întâmpina pe Sfântul Fileter, care era alături de el, ca mucenic. Ascultând mesajul divin, Eviot a ieșit imediat și a coborât de pe Muntele Sigrianei.

Între timp, Sfântul Fileter, călăuzit de un localnic, a urcat pe același munte, însoțit de căpetenia și cei șase ostași care au crezut în Hristos, s-au botezat și doreau să fie alături de el. Odată ajunși, l-au întâlnit pe fericitul Eviot coborându-se spre ei. Plini de bucurie, s-au îmbrățișat și s-au îndreptat împreună către chilia lui Eviot, unde au rămas timp de o săptămână.

După șapte zile, fericitul Fileter a adormit în somnul dorit, trecând la Hristos. Eviot a avut grijă să-l îngroape la chilia sa. Ulterior, după unsprezece zile, căpetenia și cei șase ostași au murit și au fost, de asemenea, înmormântați de Eviot, alături de sfânt.

Pomenirea Sfinților

Viața Sfântului Eviot a fost consemnată pe 18 decembrie, zi în care se face și pomenirea sfinților care au crezut în Hristos prin intermediul Sfântului Fileter și a celor șase ostași, care au trecut în liniște. De asemenea, în această zi se aduce aminte și de Cuviosul Leon, arhimandritul, care s-a mutat la cele veșnice în pace.

Cu ajutorul rugăciunilor lor sfinte, cerem, Doamne, milă și mântuire pentru noi. Amin.