47 de focare active de pesta rumegătoarelor mici în România
La data de 09.09.2024, România înregistrează 47 de focare active de pesta rumegătoarelor mici (PRM) dintr-un total de 64 confirmate la nivel național, conform unui comunicat al ANSVSA. Până acum, 17 focare au fost stinse, dintre care 10 în județul Tulcea, 6 în județul Constanța și unul în județul Ialomița.
Măsuri de prevenire
Începând cu 06.09.2024, a intrat în vigoare un ordin comun al ANSVSA, MADR și MAI, care impune măsuri stricte pentru o perioadă de 30 de zile. Acestea includ:
- Plasarea în carantină a tuturor rumegătoarelor mici care intră pe teritoriul României, precum și testarea serologică și virusologică individuală pentru identificarea virusului pestei mici rumegătoare.
- Suspensia tuturor mișcărilor de rumegătoare mici pe teritoriul țării.
- Excepții pentru mișcarea animalelor pot fi acordate, la cererea scrisă a proprietarului, de către direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană (DSVSA) sau a municipiului București, în situații specifice precum:
- Transportul de la exploatații către abatoare;
- Transportul de la exploatații către centrele de colectare;
- Transportul de la centrele de colectare către abatoare;
- Transportul din exploatații temporare către cele de origine, cu condiția carantinării la destinație pentru minimum 30 de zile.
Reguli privind transporturile
DSVSA competentă teritorial va stabili conduita de urmat pentru animalele reținute în cadrul transporturilor, iar structura subordonată Ministerului Afacerilor Interne va reglementa modul de gestionare al mijloacelor de transport. În toate cazurile, DSVSA va lua măsuri referitoare la animalele reținute și va asigura prezența medicului veterinar la locul de reținere în maximum o oră.
Acordul scris pentru transport este emis de directorul executiv al DSVSA competentă teritorial, bazându-se pe informațiile și documentele prezentate de medicii veterinari. Acesta va conține detalii precum numărul de animale, locul de plecare, itinerariul, mijlocul de transport, locul de destinație, data și ora plecării, estimarea sosirii și responsabilul de animale pe durata transportului.
Acțiuni suplimentare la frontiere
Județele de la granița cu Ucraina și Republica Moldova sunt obligate să identifice și să implementeze măsuri suplimentare pentru a preveni intrarea pe teritoriul României a animalelor vii și a produselor care ar putea fi vectori de boli infectocontagioase.
ANSVSA îndeamnă fermierii din sectorul ovine și caprine să respecte toate măsurile impuse de autorități pentru a preveni răspândirea bolii. Orice suspiciune de boală trebuie raportată imediat DSVSA județeană.
Despre pesta rumegătoarelor mici
Pesta rumegătoarelor mici este o boală virală gravă ce afectează ovinele și caprinele, fără a prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Mortalitatea în rândul animalelor infectate poate atinge procentaje de până la 70%.
Ce trebuie să știți despre variola ovină și caprină
Variola ovină și caprină este o boală virală care afectează în principal ovinele și caprinele, având un impact semnificativ asupra sănătății acestor animale. Această afecțiune este cauzată de un virus din familia Poxviridae și se manifestă prin apariția unor leziuni caracteristice pe piele, care pot duce la complicații severe dacă nu sunt tratate corespunzător.
Simptomele bolii
Printre principalele simptome ale variantei ovină și caprină se numără febra, letargia, pierderea poftei de mâncare și, cel mai evident, leziunile cutanate. Acestea pot apărea pe diferite părți ale corpului, inclusiv pe față, urechi și membre, și pot provoca disconfort considerabil animalelor afectate.
Transmiterea și prevenirea
Variola ovină și caprină se transmite prin contact direct între animale, dar și prin intermediul obiectelor contaminate. De aceea, măsurile de prevenire sunt esențiale. Este recomandat ca proprietarii de animale să asigure o igienă adecvată a adăposturilor și să evite aglomerarea animalelor, pentru a reduce riscul de infectare.
Tratamentul bolii
În cazul în care animalele sunt diagnosticate cu variola ovină și caprină, intervenția rapidă este crucială. De obicei, tratamentele constau în administrarea de medicamente antivirale și îngrijiri supportive pentru a ajuta animalele să se recupereze. Este important ca proprietarii să solicite ajutorul medicilor veterinari pentru a stabili cel mai bun plan de tratament.
Concluzie
Variola ovină și caprină reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea animalelor, dar cu măsuri preventive adecvate și tratamente prompt, impactul acestei boli poate fi semnificativ redus. Proprietarii sunt încurajați să rămână informați și să colaboreze cu specialiștii pentru a proteja bunăstarea animalelor lor.
