Tezaure de influență bizantină din secolele XIII – XIV, provenind din Oțeleni, Voinești, Svinița și Olteni, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

Dobrogea Online

Sursa foto:

0:00

Descoperiri de Podoabe de Influență Bizantină în România

Arta prelucrării metalelor prețioase, având influențe bizantine, este documentată pe teritoriul actual al României prin diverse descoperiri de bijuterii și accesorii vestimentare încă din secolul al VII-lea. Această tradiție a continuat să evolueze, având un impact semnificativ asupra culturii materiale a regiunii.

Revitalizarea Influenței Bizantine

După o perioadă în care influențele balcanice au fost mai puțin evidente în zona nord-dunăreană, începând cu secolul al X-lea, odată cu întoarcerea Bizanțului în zona Dunării de Jos și cucerirea teritoriilor de la sud de fluviu în secolul al XI-lea, s-a observat o creștere a numărului de piese de podoabă bizantină. Această pătrundere a continuat până la începutul secolului al XIII-lea, când cruciații au cucerit Constantinopolul.

Tradiția Confecționării Podoabelor

În centrele urbane vechi și în atelierele de bijuterie din mediul rural, tradiția confecționării bijuteriilor cu influențe bizantine a persistat în întreaga zonă balcanică. Începând cu secolul al XIV-lea, alături de piese aduse prin comerț la nord de Dunăre, a apărut și o producție locală de podoabe bizantine, în principal ca urmare a cuceririlor otomane în zona sud-dunăreană.

Tezaure Îngropate din Secolul al XIII-lea

Indiferent de originea podoabelor, începând din secolul al XIII-lea, dar mai ales în timpul secolului al XIV-lea, s-au îngropat numeroase tezaure. Printre acestea se numără cele de la Voinești, Oțeleni, Olteni și Svinița, fiecare conținând piese de tradiție bizantină, fie realizate de artizani balcanici, fie de cei din vechiul spațiu rusesc.

Tezaurul de la Voinești

Descoperit în 1926, tezaurul de la Voinești, județul Iași, este unul dintre cele mai importante din categoria bijuteriilor de influență bizantină. Acesta cuprinde 31 de piese, atât întregi, cât și deteriorate, realizate din argint și argint aurit, având o mare valoare istorică.

Componentele Tezaurului

Tezaurul include două loturi de piese, ce reflectă atât tradiția bizantină, cât și pe cea veche rusească. Brățările torsionate, realizate din argint și decorate prin tehnici de granulație și filigran, sunt răspândite pe un teritoriu extins, incluzând România, Serbia și Bulgaria, în special în secolele XIII-XIV.

Tezaurul de la Oțeleni-Deleni

Tezaurul de la Oțeleni-Deleni a fost descoperit accidental în 1921, în timpul activităților agricole. Acesta a fost găsit într-un vas ceramic, care conținea inițial între 300 și 400 de monede de argint și aur, trei brățări, două perechi de cercei și o diademă. Unele dintre piese au fost pierdute sau au ajuns în colecții particulare, dar au fost recuperate zeci de monede, două brățări și câțiva cercei.

Cercei de la Svinița

În anii ’90 ai secolului XX, a fost descoperită la Svinița, județul Mehedinți, o pereche de cercei de argint deosebit de valoroși din punct de vedere artistic. Aceștia sunt confecționați din argint și prezintă tehnici de granulație și filigran, având o structură stilistică specifică regiunii. Cerceii de la Svinița sunt considerați cei mai recenți cu acest tip de execuție din România.

Tezaurul de la Olteni

Tezaurul descoperit la Olteni, județul Teleorman, reprezintă o altă importantă descoperire în acest context, aducând contribuții valoroase la înțelegerea tradițiilor artistice din perioada bizantină în România.

Descoperirea unui Tezaur de Podoabe de Argint Aurit

În anul 1959, în urma unor lucrări agricole, a fost descoperit un tezaur impresionant, compus din podoabe de argint aurit, având o greutate totală de 800 de grame. Acest tezaur include, de asemenea, fragmente de tăviță din metal, diverse accesorii vestimentare, precum aplici de curea, limbi de curea, catarame cu plăcuță, paftale de argint, cercei, inele și plăcuțe de diademă cu lănțişoare și pandantive.

Complexitatea Provenienței Tezaurului

Tezaurul se dovedește a fi extrem de complex din punct de vedere al provenienței pieselor. Stilurile de execuție și motivele decorative ale podoabelor și accesoriilor vestimentare sugerează influențe provenind atât din atelierele balcanice, cât și din cele din centrul Europei.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *