Ziua Eliberării Naționale a Republicii Togoleze
Republica Togoleză celebrează pe 13 ianuarie Ziua Eliberării Naționale, o dată semnificativă în istoria sa, marcată de obținerea independenței față de colonialismul francez în 1963. Această zi este un simbol al luptei pentru libertate și suveranitate.
Relațiile diplomatice cu România
Conform informațiilor oficiale, relațiile diplomatice între România și Republica Togoleză au fost stabilite la nivel de ambasadă pe 12 ianuarie 1971. Ambasada României la Abuja, Nigeria, se ocupă de gestionarea relațiilor cu Togo, în timp ce țara africană își coordonează legăturile cu România din Berlin. Reprezentarea diplomatică și consulară a României în Togo este asigurată prin intermediul Ambasadei din Nigeria.
Florin Talapan este Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Federală Nigeria, fiind numit în această funcție în noiembrie 2023. De asemenea, el a fost acreditat ca ambasador și în Benin, pe 22 iulie 2024, și în Ghana, pe 29 iulie 2024. Anterior, din 2019, Talapan a îndeplinit rolul de însărcinat cu afaceri ad interim la Ambasada României în Nigeria, având o experiență prețioasă în cadrul Ambasadelor României din Dakar, Madrid și Chișinău. Între 2013 și 2016, a fost referent în Departamentul Consular al Ministerului Afacerilor Externe și a făcut parte din Celula de criză a MAE.
Consul onorific al României la Abuja este Oblanozie Emeka. De asemenea, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Togo în Berlin este H.E. Mr.
Regimul de vize între România și Togo
Cetățenii celor două națiuni care dețin pașapoarte turistice trebuie să obțină viză pentru a călători în Republica Togo, respectiv în România.
Geografia Republicii Togoleze
Togo, cunoscut oficial ca Republica Togoleză, este situat în Africa și are o suprafață de 56.785 km². Țara se întinde pe o lungime de 600 km și variază în lățime între 50 și 150 km. Granițele sale, ce totalizează 1.700 km, se învecinează cu Burkina Faso, Ghana și Benin, având și o coastă de 50 km la Golful Guineea. Eroziunea costieră este un fenomen semnificativ, cu o avansare a apei de 140 de metri în doar șase ani. Cel mai înalt punct din Togo este muntele Agou, care atinge altitudinea de 984 m.
Istoria și influențele externe
Regiunea de coastă a Togoului a captat atenția marilor puteri europene încă din secolele XV și XVI, când portughezii au început explorarea acestor teritorii. În această perioadă, s-au stabilit primele contacte comerciale și culturale între localnici și europeni, iar misiunile catolice auxiliare au fost inițiate pentru a răspândi credința creștină și a întări influența europeană în zonă. În secolul al XVIII-lea, misionarii protestanți au intensificat activitățile, diversificând peisajul religios din estul Africii.
În plus față de activitățile religioase, regiunea a devenit un important centru al comerțului cu sclavi, o practică care a avut un impact devastator asupra comunităților locale și a dus la depopulare și destabilizare socială. Totuși, misiunile religioase au contribuit la transformări culturale și religioase care continuă să fie resimțite și astăzi.
În anul 1860, marseillezii au început să își stabilească prezența în această regiune, iar Convenția de la Berlin din 1885 a împărțit Africa între trei mari puteri coloniale: Franța, Marea Britanie și Germania.
Istoricul Teritoriale
Territoriul Republicii Togoleze a fost sub controlul diverselor puteri coloniale până în anul 1918, când, în urma Primului Război Mondial, Marea Britanie și Germania au cedat zona Franței ca parte a despăgubirilor de război.
Economia
Economia Republicii Togoleze se bazează în principal pe agricultură, sector care angajează aproximativ 60% din populație. Cele mai importante culturi includ cafeaua, cacao și bumbacul, care sunt destinate în mare parte exportului. Togo este, de asemenea, un important producător de fosfați la nivel mondial, iar mineritul constituie o componentă semnificativă a economiei naționale.
Industria este în continuă dezvoltare, având ca focus prelucrarea produselor agricole și minerale. Portul Lomé, datorită poziției sale strategice, este un centru esențial pentru tranzitul mărfurilor din regiune. Cu toate acestea, Togo se confruntă cu provocări economice, inclusiv o infrastructură insuficient dezvoltată și dependența de condițiile meteorologice pentru producția agricolă.
Guvernul a demarat reforme menite să stimuleze creșterea economică și să atragă investiții străine, punând accent pe diversificarea economiei și îmbunătățirea mediului de afaceri. De asemenea, Togo beneficiază de parteneriate internaționale, inclusiv acorduri de cooperare economică și tehnică, cum ar fi cel semnat cu România în anul 1975.
Atracții Turistice
Republica Togoleză oferă o gamă variată de atracții turistice, ce reflectă bogăția culturală și naturală a țării. Printre cele mai notabile se numără:
Lomé
Ca și capitală, Lomé este un centru vibrant, renumit pentru piețele sale animate și plajele atrăgătoare.
Marche des Fetischures este o piață unică dedicată obiectelor rituale voodoo, unde vizitatorii pot explora aspecte ale culturii și spiritualității locale.
Marche des Artisans oferă un cadru liniștit în care meșteșugarii locali își expun creațiile, oferind suveniruri autentice și oportunitatea de a observa artiștii în timpul lucrului.
Togoville
Situat pe malul nordic al lacului Togo, Togoville este un oraș cu o istorie profundă, considerat locul de origine al religiei voodoo.
Palatul Mlapa al III-lea este reședința tradițională a conducătorului local și oferă o incursiune în istoria și cultura regiunii.
Biserica locală este renumită pentru vitraliile sale impresionante și picturile care ilustrează suferințele sfinților africani, reflectând sincretismul religios al zonei.
Koutammakou
Cunoscută sub denumirea de „Țara Batammariba”, această regiune face parte din Patrimoniul Mondial UNESCO datorită peisajului său cultural distinctiv și arhitecturii tradiționale.
Munții Togo
Parte a masivului Atacora, Munții Togo oferă oportunități excelente pentru drumeții și explorarea biodiversității locale.
Plajele din jurul Lomé
Deși infrastructura turistică necesită îmbunătățiri, plajele din apropierea capitalei rămân destinații atractive pentru relaxare și recreere.
Aceaste atracții evidențiază diversitatea și bogăția patrimoniului cultural și natural al Republicii Togoleze, oferind vizitatorilor experiențe memorabile.
Momente de Greu pentru Locuitorii Republicii Togoleze
Locuitorii Republicii Togoleze au traversat de-a lungul istoriei mai multe perioade dificile, caracterizate prin evenimente sociale, politice și economice complicate. Printre acestea se numără:
Comerțul cu Sclavi
În perioada colonială, Togo a fost un punct important în comerțul transatlantic cu sclavi. Mii de oameni au fost capturați, înrobiți și transportați peste ocean, provocând devastarea comunităților și lăsând în urmă o moștenire de suferință.
Colonizarea Europeană
Începând cu Convenția de la Berlin din 1885, Togo a fost colonizat de Germania, iar ulterior, după Primul Război Mondial, a fost împărțit între Franța și Marea Britanie. Locuitorii au fost exploatați atât economic, cât și cultural, iar resursele naturale și umane au fost utilizate în beneficiul puterilor coloniale.
Instabilitatea Politică după Independență
Togo și-a obținut independența în…
Istoria recentă a Togoului
Togo a experimentat o perioadă de instabilitate politică și dictatură după anul 1960. Asasinarea președintelui Sylvanus Olympio în 1963, primul lider ales democratic al țării, a deschis calea pentru o sucesiune de lovituri de stat și conflicte politice.
Dictatura sub Gnassingbé Eyadéma
Între 1967 și 2005, Togo a fost condus de Gnassingbé Eyadéma, un regim marcat de grave încălcări ale drepturilor omului, lipsa libertăților civile și un control strict asupra activității politice. Această perioadă a generat o creștere a sărăciei, exoduri masive ale populației și represalii brutale împotriva celor care contestau regimul.
Crize economice
Economia Togoului, care depinde în mare măsură de exporturile de fosfați, cacao și cafea, a fost sever afectată de fluctuațiile piețelor internaționale și de o gestionare ineficientă a resurselor. Aceste probleme au condus la un nivel ridicat al șomajului, sărăcie și inegalități sociale tot mai mari.
Proteste și violențe politice
Începând cu anii 1990, Togo a început un proces de tranziție către democrație, dar numeroasele proteste au fost întâmpinate cu violență din partea guvernului. Alegerile controversate au fost frecvent însoțite de tulburări, arestări și exiluri politice, amplificând tensiunile sociale.
Dezastre naturale și schimbări climatice
Locuitorii Togoului s-au confruntat cu probleme precum inundațiile, secetele și eroziunea costieră, care au avut un impact devastator asupra agriculturii și locuințelor, adâncind criza economică existentă.
Cine este actualul președinte al Republicii Togoleze?
Faure Essozimna Gnassingbé este actualul președinte al Republicii Togoleze, ocupând această funcție din 2005. Născut pe 6 iunie 1966 în Afagnan, el este fiul fostului președinte Gnassingbé Eyadéma. Înainte de a deveni președinte, a fost Ministru al Echipamentelor, Minelor, Poștelor și Telecomunicațiilor între 2003 și 2005.
După decesul tatălui său în 2005, a preluat conducerea cu sprijinul armatei, dar a demisionat ulterior în urma presiunilor internaționale. A câștigat alegerile prezidențiale din aprilie 2005 și a fost reales în 2010, 2015 și 2020. Mandatele sale au fost marcate de controverse legate de legitimitatea alegerilor și de acuzații de încălcare a drepturilor omului, însă Faure Gnassingbé continuă să exercite influență asupra politicii țării.
Muzica și tradițiile Togoleze
Muzica și tradițiile din Republica Togo reflectă diversitatea culturală a celor peste 40 de grupuri etnice, fiecare având propriile forme de expresie artistică și spirituală. Folclorul muzical este puternic influențat de instrumente tradiționale precum tobele, xilofonul, kora și balafonul.
Genurile muzicale variază semnificativ între diferitele grupuri etnice. De exemplu, comunitatea ewe este cunoscută pentru muzica polifonică complexă, în timp ce kabyé se concentrează pe ritmuri percutante și dansuri energice. Cântecele tradiționale sunt adesea asociate cu ritualuri religioase, sărbători agricole sau ceremonii de inițiere.
Togo a îmbrățișat influențe moderne, inclusiv stiluri precum highlife, afrobeat și hip-hop. Artiști ca King Mensah sunt recunoscuți pentru sinteza elementelor tradiționale cu stiluri contemporane. Dansurile reprezintă un aspect central al culturii, cu stiluri distincte pentru fiecare grup etnic, adesea asociate cu evenimente importante precum nunți, înmormântări și festivaluri religioase.
Tradițiile Togoleze
Voodoo constituie o tradiție spirituală importantă în Togo, fiind practicată în special în sud. Ritualurile implică muzică, dansuri și ofrande pentru spirite și strămoși. Creștinismul și islamul sunt, de asemenea, prezente, iar sincretismul religios este frecvent, combinând elemente tradiționale cu cele ale religiilor aduse din afară.
De asemenea, multe comunități organizează ceremonii de inițiere pentru tineri, marcând tranziția de la copilărie la maturitate. Aceste ceremonii includ dansuri, cântece și ritualuri care simbolizează integrarea în comunitate.
Festivaluri în Togo
În Togo, festivalurile au o semnificație profundă în viața comunităților. Un exemplu este Festivalul Evala, care este specific grupului etnic kabyé și include lupte tradiționale și ceremonii de inițiere. De asemenea, Festivalul Gadao-Adossa, celebrat de grupul Tem, îmbină elemente culturale și religioase, incluzând parade și dansuri tradiționale.
Meșteșuguri
Togo se remarcă prin meșteșuguri variate, cum ar fi țesăturile, în special cele kente, sculpturile din lemn, bijuteriile și obiectele din ceramică. Aceste creații reflectă bogăția identității culturale și sunt adesea utilizate în ceremoniile tradiționale.
Gastronomie
Bucătăria togoleză joacă un rol esențial în cultura locală, oferind preparate tradiționale precum fufu, un piure din manioc sau igname, și riz au gras, un fel de orez cu sos și carne. De asemenea, peștele este un ingredient frecvent întâlnit în diverse rețete.
Învățământ și relația cu România
Ministerul Educației din România colaborează cu statele africane prin CONFEMEN, facilitând dezvoltarea programului PASEC, implementat și în Togo. Între 2007 și 2022, au fost acordate opt burse Eugen Ionescu, iar în perioada 2021-2023 a fost alocată o bursă Erasmus+.
Patrimoniul mondial UNESCO
Koutammakou, cunoscută și sub denumirea de Țara Batammariba, este un peisaj cultural inclus în patrimoniul mondial UNESCO din 2004. Această regiune, situată la granița dintre Togo și Benin, este celebră pentru casele tradiționale din lut, construite sub formă de turnuri, care reflectă stilul de viață al localnicilor. Aceste locuințe, adesea cu două etaje și unele având acoperișuri plate, sunt considerate simboluri naționale ale Togo.
Alerte de călătorie în Togo
Ministerul Afacerilor Externe al României recomandă cetățenilor români să evite călătoriile în Republica Togo din cauza creșterii semnificative a tâlhăriilor, inclusiv în capitala Lomé. Cei care se află deja în Togo sunt sfătuiți să fie prudenți și să ia măsuri speciale pentru protecția personală. Riscul de răpire a străinilor este crescut în anumite regiuni, iar capacitatea autorităților locale de a interveni este limitată. De asemenea, există posibile amenințări teroriste asociate cu grupuri din Mali.
Cetățenii români care intenționează să călătorească în Togo sau care se află deja acolo ar trebui să contacteze Ambasada României la Abuja și să își anunțe prezența, oferind datele de contact pentru a putea fi localizați în caz de urgență. Cei care neglijează aceste avertismente și călătoresc în zone periculoase își asumă riscuri personale și pot suporta consecințele acestora, având în vedere resursele limitate ale misiunilor diplomatice. Înainte de a călători, este recomandat să încheie o asigurare de călătorie, medicală și de viață. De asemenea, se sugerează consultarea Institutului Național de Sănătate Publică pentru informații despre vaccinurile necesare înainte de călătorie.
Aspecte Importante ale Legii 190 din 2018 privind Activitatea Jurnalistică
Legea 190 din 2018, în special articolul 7, subliniază că activitatea jurnalistică beneficiază de anumite exonerări în ceea ce privește prevederile Regulamentului General pentru Protecția Datelor (GDPR). Aceasta stipulează necesitatea de a menține un echilibru între dreptul la libertatea de exprimare și protecția datelor personale.
Prin urmare, jurnaliștii pot desfășura activitățile de informare a publicului fără a fi constrânși de toate reglementările GDPR, cu condiția ca informațiile să fie obținute din surse publice și să fie de interes pentru societate.
Această reglementare are rolul de a susține transparența și de a promova un mediu în care informațiile relevante pot circula liber, contribuind astfel la o societate informată.