Echinocțiul de toamnă: O sărbătoare a recoltelor
Pe 22 septembrie, se marchează Echinocțiul de toamnă, un moment ce semnifică plecarea verii și începutul nopților mai lungi și răcoroase. Această zi simbolizează finalizarea muncilor agricole, iar tradiția locală îi îndeamnă pe săteni să aducă o parte din recoltă la preot pentru a fi sfințită. Conform credințelor populare, fructele și legumele aduse la biserică capătă puteri tămăduitoare, având abilitatea de a vindeca rănile și durerile fizice sau sufletești.
În această zi specială, se spune că florile plâng și comunică între ele despre venirea iernii, ce va marca și sfârșitul lor. Există o tradiție care sugerează că, pentru a salva o floare care plânge, trebuie să fie ungă cu mir sfințit obținut de la o mănăstire. Gospodarii se pregătesc să prepare primul must din strugurii proaspăt culeși, iar nucii sunt bătuți, iar merele și gutuile sunt scuturate.
Originea sărbătorii Mabon
Echinocțiul de toamnă este sărbătorit din cele mai vechi timpuri și are rădăcini adânci în mitologia păgână, purtând numele de Mabon sau A doua recoltă. Acest moment este dedicat aducerii de mulțumiri anotimpului de vară pentru lumina și căldura oferite, în timp ce comunitățile se pregătesc pentru venirea toamnei și a vremii mai răcoroase.
Ritualurile păgâne asociate cu această sărbătoare includ construirea unui altar plin cu fructe și legume, meditații de grup centrate pe echilibrul vieții și pe frumusețea naturii. De asemenea, au loc adunări festive în care participanții cântă, dansează și consumă mere și struguri. Indiferent de religie, oamenii celebrează frumusețea naturii și trecerea timpului, recunoscând că fiecare anotimp aduce cu sine o diversitate de culori și bucurii.
Aceste festivități sunt, de fapt, celebrări ale vieții și ale armoniei dintre om și natură, un prilej de a reflecta asupra legăturii noastre cu mediul înconjurător.
